Aur și lingouri, FOTO: Vitoriaholdingsllc / Dreamstime.com
Aurul a înregistrat, în medie, creşteri semnificative de 15% în fiecare criză majoră din ultimele două decenii, iar cererea pentru aur în 2024 a fost de aproximativ 5.000 de tone, din care peste 20% a provenit de la băncile centrale, conform datelor Consiliului Mondial al Aurului.
În contextul inflaţiei ridicate, datoriei publice semnificative a ţărilor şi a stagnării economice, aurul îşi reafirmă rolul tradiţional de protecție a valorii.
De la mijlocul lunii august, preţul aurului a crescut, înregistrând o majorare de 11% în trei săptămâni, ajungând de la 3.300 de dolari/uncie la peste 3.650 de dolari. Această evoluție rapidă a stimulat previziuni optimiste ale analiştilor de pe Wall Street. Pentru comparație, în 2005-2006, aurul se tranzacționa la doar 500-600 dolari/uncie.
O analiză recentă a bancherilor de la Goldman Sachs sugerează o potențială creștere spectaculoasă a prețului până la 5.000 de dolari/uncie. Condiţia pentru o astfel de ascensiune ar fi transferul a doar 1% din titlurile de stat americane deținute de investitori privați către investiții în aur. Cu alte cuvinte, dacă investitori particulari vor urma exemplul băncilor centrale și vor înlocui titlurile de stat cu aur, prețul ar putea ajunge la 5.000 de dolari.
Istoria demonstrează că aurul oferă randamente solide în fiecare criză majoră din ultimele două decenii, cu o medie de 15%
Astfel, prețul aurului a crescut cu 16% în timpul crizei dot-com din 2001, cu 25% în perioada crizei financiare globale 2007-2009 și tot cu 25% în timpul pandemiei din 2020. De cele mai multe ori, orice scădere temporară cauzată de constrângeri de lichiditate este urmată de o tendință ascendentă puternică, demonstrând rezistența metalului prețios, potrivit analiștilor de la platforma de investiții Tavex.
Istoria României oferă lecții relevante despre rolul aurului. În anii ’90, hiperinflația a erodat economiile populației, iar lipsa educației financiare și a accesului facil la aur a determinat majoritatea oamenilor să se orienteze spre imobiliare sau depozite bancare. Criza din 2008, cu măsuri de austeritate, creșterea șomajului și pierderea încrederii în piața imobiliară, au evidențiat din nou funcția stabilă și sigură a aurului în protejarea valorii economiilor.
Experții Tavex subliniază că aurul nu este un privilegiu doar pentru cei cu resurse financiare importante. Există opțiuni accesibile, precum lingouri de 1 gram sau fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) cu prag redus de intrare, permițând oricui să diversifice economiile. De asemenea, este crucial să se diferențieze aurul pentru investiții de bijuterii, care implică costuri și TVA suplimentare. Aurul investițional este scutit de TVA în Uniunea Europeană. Autenticitatea este vitală, fiind garantată doar de monetării și rafinării, nu de certificate comerciale.
„În perioadele de incertitudine, aurul nu este doar un lux, ci devine o necesitate. Încurajăm populația să considere aurul un instrument practic și accesibil pentru protejarea economiilor și nu ca un activ exclusiv pentru cei cu finanțe solide. Având opțiuni accesibile, precum lingouri de 1 gram sau ETF-uri cu prag redus de intrare, oricine poate construi un plan de siguranță. Chiar și investiții mici și constante pot ajuta la menținerea puterii de cumpărare, reducerea expunerii la inflație și consolidarea securității financiare pe termen lung. Aurul și-a demonstrat reziliența în fiecare criză majoră din ultimele decenii și continuă să fie un reper de încredere pentru cei care caută stabilitate,” a declarat Victor Dima, Managerul Tavex România.
