Deputatul Silviu Gurlui, de la AUR Iași, a solicitat Ministerului Economiei informații despre exploatarea aurului în România.
„Exploatarea aurului românesc trebuie reabordată! Am adresat o interpelare oficială Ministerului Economiei pentru a obține date clare și documentate despre:
– cantitatea de aur extrasă și destinația sa;
– existența și neexploatarea zăcămintelor existente;
– starea actuală a minelor aurifere și obstacolele în reluarea activității;
– dispariția poansonului național și interesele care stau în spatele acestei situații.
Este inacceptabil ca România, deținând resurse minerale, să importe aur prelucrat, în timp ce zăcămintele proprii sunt abandonate sau vândute la prețuri mici!
Statul trebuie să recupereze controlul asupra resurselor strategice. Aurul reprezintă suveranitate economică, siguranță națională și viitorul generațiilor următoare.
Nu vom permite ignorarea valorilor naționale!
—
Întrebare
Destinatar: Ministrul Economiei, Bogdan-Gruia IVAN
Expeditor: Deputatul Silviu-Octavian Gurlui
Subiect: Situația actuală și perspectivele relansării extracției de aur în România
Stimate domnule Ministru,
În pofida tradiției îndelungate în extragerea aurului, din epoca dacică până în prezent, sectoarele miniere au cunoscut o scădere dramatică în ultimele decenii.
1. Istoria și principalele zăcăminte:
Între 1960 și 1990, România extragea anual între 5 și 12 tone de aur, principalele zăcăminte fiind:
– Roșia Montană (Alba) – rezerve estimate de peste 314 tone aur și 1.480 tone argint;
– Certej (Hunedoara) – aproximativ 48 tone aur;
– Rovina (Hunedoara) – aproximativ 100 tone aur (asociat cu cupru);
– Brad, Baia de Arieș, Băița Plai, Săcărâmb, Valea Morii – zone cu potențial aurif er.
După 2006, producția a scăzut sub 1 tonă anual, provenind din exploatații secundare.
2. Probleme actuale:
– Nu există exploatații industriale active de aur;
– Roșia Montană a fost declarată sit UNESCO, interzicând exploatarea;
– Proiectele Certej și Rovina sunt suspendate sau amânate;
– Infrastructura minieră este deteriorată;
– Sistemul național de marcare a produselor aurifere este deficitar.
Sistemul de marcare a obiectelor din aur și metale prețioase este reglementat de ANPC, prin Direcția pentru Metale Prețioase. Legislația actuală include Ordonanța nr. 190/2000 și Ordinul ANPC nr. 166/2020. Toate obiectele destinate comercializării trebuie marcate cu marca de stat, a operatorului și a titlului materialului. Cu toate acestea, sistemul funcționează la un nivel minim, lipsa exploatărilor industriale și limitarea producției artizanale fiind factori perturbatori.
Comparativ cu țări europene, nu dispunem de un sistem digitalizat de urmărire a produselor, lista operatorilor economici autorizați fiind incompletă și dificilă de accesat. Este necesară modernizarea cadrului legal și instituțional pentru o potențială relansare a industriei.
3. Solicitări:
1. Situația actualizată a tuturor minelor aurifere;
2. Aprecierea oficială a rezervelor exploatabile conform ANRM;
3. Planuri pentru reluarea extracției și costuri de modernizare;
4. Analiza tehnologiilor de extracție;
5. Situația actuală a sistemului de marcare a aurului;
6. Comparatie cu alte state europene (Suedia, Finlanda, Turcia, Grecia, Bulgaria);
7. Estimarea beneficiilor financiare.
4. Considerații finale:
Relansarea controlată, modernă și ecologică a extracției de aur poate aduce venituri, locuri de muncă și independență economică. Solicit un răspuns documentat și transparent.
