Modificările aduse de legea Bolojan au afectat grav bugetul general, iar educația a fost puternic afectată de aceste reduceri. Anul școlar va începe cu școli consolidate, mai mulți elevi pe clasă, o reducere a tarifelor pentru cursuri particulare, dar și cu tăieri de burse, restricționări ale drepturilor cadrelor didactice și înghețarea salariilor până în 2026. Personalul din învățământ amenință să boicoteze începutul anului școlar, organizând proteste la sediul Guvernului și la Palatul Cotroceni, inclusiv o grevă generală. Ministrul Educației declară că, fără aceste măsuri de austeritate, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă.
Iuliana Constantinescu, președinta Asociației de Părinți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din București, a declarat că restricțiile bugetare din legea Bolojan reprezintă un pas înapoi pentru învățământul românesc, punând sub semnul întrebării începerea anului școlar. Cu 20 de ani de experiență în sistemul educațional, Iuliana Constantinescu subliniază că această situație va crea un mare haos, afectând atât profesorii, cât și elevii și părinții.
Învățământul românesc se confruntă cu o situație tensionată în 2025, provocată de prevederile din Legea 141/2025, cunoscută ca legea Bolojan. Dacă situația nu se va îmbunătăți, profesorii amenință să înceapă noul an școlar chiar în fața Guvernului și a Palatului Cotroceni, direcționând criticile către cei care conduc țara.
„Pe 8 septembrie va fi o mare manifestație de protest, exact în ziua în care se va deschide anul școlar. Manifestările vor avea loc în fața Guvernului României și la Palatul Cotroceni. Persoanele responsabile pentru conducerea țării trebuie să răspundă.
Trebuie să răspundă pentru modul în care au luat decizii și promulgat legea, afectând grav învățământul românesc”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”.
”Părinții nu își mai pot permite finanțarea educației copiilor din surse proprii”
Iuliana Constantinescu a subliniat că aceste modificări au consecințe negative asupra tuturor părților implicate în procesul educațional, inclusiv părinți și elevi.
Preşedinta a mai evidențiat că creşterea numărului de elevi pe clasă va diminua calitatea actului educaţional şi va determina părinţii să apeleze şi mai des la meditații.
”Manifestațiile de nemulțumire sunt generate de comasarea unităților școlare, creșterea numărului de elevi pe clasă, introducerea unor discipline opționale neconsultate și neadecvate necesităților elevilor, modificări ale criteriilor de acordare a burselor etc.”
Prevăd un început de an școlar extrem de tensionat, cu incertitudine cu privire la data reală de începerea cursurilor și nu văd aspecte pozitive. Aplicarea acestor măsuri cu impact negativ major pe fondul justificării de austeritate bugetară este făcută într-un ritm accelerat, înaintea începerii anului școlar. Măsurile trebuiau adoptate într-un interval mai lung, pentru o analiză mai profundă și pentru a evita destabilizare totală a sistemului educațional.
Sistemul educațional românesc este afectat de această situație. Este vorba de ore suplimentare, normă didactică redusă, creșterea numărului de preșcolari pe grupă, dificultăți sporite de a lucra individualizat. Părinții nu mai pot suporta cheltuielile suplimentare pentru meditații sau alte forme de sprijin educațional, în contextul reducerilor bugetare pentru învățământ.
”Riscăm să tăiem totul din Educație”
Reprezentanta Asociației de Părinți consideră că educația este din nou afectată de măsurile de austeritate, în ciuda subfinanțării cronice de-a lungul timpului.
”Înțelegem necesitatea unor măsuri în contextul economic actual, însă nu cred că educația ar fi trebuit să fie prima victimă, așa cum se întâmplă de multă vreme. Așteptăm creșterea bugetului educației pentru a asigura finanțarea noilor inițiative. Din păcate, ne confruntăm cu situația în care tăiem resurse din educație, aplicând măsuri cu consecințe negative.
Problemele sunt complexe, implicând atât o creștere a numărului de elevi pe clasă, cât și afectarea structurii unităților școlare prin comasări, conducând la dificultăți în gestionarea resurselor umane și materiale. Această situație va crea haos, afectând grav sistemul educațional, după 2 decenii de experiență.”, a conchis Iuliana Constantinescu.
Pierderi în educație după reducerile din PNRR
Domeniul educației, deja subfinanțat, a suferit pierderi semnificative prin reduceri ale fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Reducerile vizează investițiile în infrastructură universitară, campusuri profesionale și sprijinul pentru școlile cu risc de abandon.
Din totalul alocat inițial educației, au fost tăiate 718 milioane de euro din 11 proiecte, potrivit unui memorandum aprobat de Guvern. Proiecte precum platforma online pentru evaluarea elevilor și consorțiile școlare rurale au fost eliminate.
De asemenea, 507 unități școlare au fost integrate în structuri mai mari, într-un proces de reorganizare a rețelei școlare. Această modificare reprezintă 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică.
Sursa foto: Colaj Gândul
