Indiferent dacă relatarea a fost scrisă de câștigători sau de învinși, istoria uneori alege să nu devină complice, în special cu autorii care au iubit libertatea mai mult decât tortura. Marți se împlinesc 25 de ani de la înființarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, marcând totodată un sfert de secol de când istoria a ales să nu mai tacă în fața călăilor victimelor poliției politice. Mai ales dacă aceștia au avut intenția de a ocupa funcții publice.
3.000 de cercetători, milioane de documente
Un sondaj realizat de INSCOP în luna iulie a acestui an indica că doi din trei români sunt nostalgici ai epocii comuniste. Arhivele CNSAS reprezintă o mărturie a unui capitol trist din istoria națională, ce trebuie studiat pentru a preveni repetarea acelor evenimente.
Palatul Parlamentului a fost locul unde a avut loc evenimentul aniversar pentru cei 25 de ani de la înființarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Totul a început să se transforme odată cu declarația de la Timișoara din 1990.
„Anii următori au fost plini de provocări, conflicte politice, legi contestate, lipsa unui sediu adecvat și a arhivei. Momentul crucial a fost în 2005, când au avut loc transferuri masive de dosare, mii de documente, transportate pe kilometri, care între 2005 și 2007 au fost depozitate în arhivele CNSAS.
Din acel moment, accesul real a devenit posibil, în 25 de ani, zeci de mii de persoane citind propriile dosare, peste 3.000 de cercetători au lucrat în arhivă, milioane de documente au fost prezentate în instanțe, adresate victimelor și istoricilor, iar mii de colaboratori și agenți ai Securității au fost identificați prin hotărâri judecătorești.
În prezent, CNSAS își continue misiunea de protejare și deschidere a arhivei Securității pentru cetățeni și cercetători, reprezentând o formă de reparare morală și un pilon esențial pentru consolidarea democrației”, explică CNSAS în materialul aniversar.
Arhivele secrete ale Securității Românești ar putea acoperi noua autostradă București – Focșani
Președintele Constantin Buchet a discutat cu Gândul despre impactul poliției politice din perioada comunistă și efectele creării acestei instituții.
„Avem 28 km liniați de arhivă, o componentă a patrimoniului național care încă trebuie explorată din perspectiva istorică, a cercetării științifice, a lucrărilor de licență, disertație și doctorat, a volumelor de specialitate, colecțiilor de documente, expozițiilor și vernisajelor ce pot fi organizate pe marginea acestui material bogat.
Este a doua arhivă ca mărime din Europa de Est, după cea poloneză. Se află trei hale la Popești Leordeni, unde este arhiva principală, urmând ca această infrastructură să ajungă la patru hale, fiind a doua ca întindere în Europa Est pentru securitățile și polițiile politice din regiune.”
Dacă am converti dosarele CNSAS în kilometri de autostradă, colectivul de arhive ar acoperi cu succes o distanță de peste 200 km. Aceasta a fost explicația oferită de Constantin Buchet atunci când a fost întrebat de un parlamentar despre mărimea fondului de dosare gestionat de CNSAS, răspunsul fiind că „mai mulți kilometri decât cei de autostradă ai României”.
„La comisia de buget, am fost întrebat de un parlamentar și am spus 200 km. La acea vreme, această distanță depășea totalul de autostrăzi construite în România.”
În anii 2025-2026, CNSAS va prelua președinția Rețelei Europene a Arhivelor fostelor poliții secrete, un pas important spre recunoaștere și responsabilitate internațională. Această aniversare marchează 25 de ani de la accesul public la dosare, reprezentând un moment de referință în relația cu adevărul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
1987. Anul în care s-a aprins scânteia Revoluției din 1989. La protestele din 15 noiembrie de la Brașov, muncitorii au fost supuși unor acte de tortură și intimidare. O mărturie emoționantă a unuia dintre participanți
CNSAS dezvăluie informații incredibile despre copiii Recruitați de Securitate. Peste 6.000 de persoane au colaborat ca elevi: „Nu aveau nicio remușcare”
