În urmă cu cinci ani, un salariu mediu net de 690 de euro necesita aproximativ 90 de luni de muncă pentru a achiziționa un apartament de 55 de metri pătrați. Astăzi, deși salariul a crescut la 1070 de euro, pentru același apartament este nevoie de 4 luni suplimentare de muncă. De asemenea, avansul cerut de bănci în principalele orașe s-a dublat.
În timp ce la nivel național salariile au crescut mai rapid decât prețurile la metru pătrat, în marile orașe situația s-a inversat: prețurile imobiliarelor au cunoscut o creștere mai accentuată decât salariile.
În Bulgaria, un studio cu vedere la mare în Sunny Beach nu depășește 25.000 de euro, în timp ce la Cluj, doar avansul pentru un apartament depășește 30.000 de euro. Pentru a achiziționa un apartament cu două camere la Cluj este nevoie de un efort comparabil cu achiziția unui imobil similar din Viena, avertizează recent Banca Națională într-o analiză a pieței imobiliare locale.
Comparativ cu anul trecut, prețurile medii ale apartamentelor (noi și vechi) au crescut cu 13% în ianuarie 2025, față de aceeași lună din 2024.
Orașele cele mai atractive pentru români, care migrează din diverse zone ale țării, sunt București, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași și Oradea (în special în zonele periurbane). Această migrație creează adesea aglomerări urbane, iar administrațiile locale nu sunt întotdeauna pregătite pentru un asemenea flux demografic.
„Popești Leordeni va depăși, conform tendințelor actuale, Râmnicu Vâlcea ca populație. De asemenea, în următorii 20 de ani România ar putea avea o populație similară cu cea a Israelului, care era de peste patru ori mai mică în 1992, și de 23 de ori mai mică în 1948”, explică Robert Santa, expert în politici publice și coordonatorul activității de cercetare al think-tankului Rethink România.
„Numărul nașterilor din Florești, o suburbie a Clujului, cu doar 6.000 de locuitori în 1992, a egalat anul trecut numărul nașterilor din Brăila, care avea 234.000 de locuitori în 1992. Dacă acest trend se menține, în câțiva ani cele două localități vor avea populații comparabile, deși în 1992 Brăila era de 39 de ori mai mare decât Florești. Aceste diferențe sunt semnificative, evidențiind neconcordanța dintre concentrarea populației și infrastructura existentă”, adaugă Santa.
Întreaga infrastructură românească – inclusiv cea de transporturi, dar și cea socială (școli, licee, spitale) – este adaptată populației de la începutul anilor ’90, subliniază cercetătorul.
Alte tendințe importante sunt: Popești Leordeni va depăși, conform tendințelor actuale, Râmnicu Vâlcea ca populație. Slobozia Bradului, o comună din județul Vrancea, care avea puțin peste 4.000 de locuitori în 1992, are un număr mai mare de nașteri decât Deva.
Miroslava, o comună din Iași, are mai multe nașteri decât Reșița. Vicovul de Sus, la granița dintre județul Suceava și Ucraina, este pe cale să depășească Mediașul.
Capitala: Apartamentele vechi au fost, în medie, cu 21% mai scumpe față de ianuarie 2024
În București, în ianuarie 2025, prețul mediu pentru apartamentele noi și vechi a fost de 1.917 euro/mp, în creștere cu 12% față de ianuarie 2024. Apartamentele vechi au fost, în medie, cu 21% mai scumpe decât în 2024, cu un preț mediu de 2.095 euro/mp, în timp ce apartamentele noi au crescut cu 2%, ajungând la un preț de 1.742 euro/mp.
Astfel, în ianuarie 2025, prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 76.680 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 105.435 euro, iar al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 143.775 euro. Comparativ cu ianuarie 2024, bucureștenii au plătit cu 8.059 euro mai mult pentru o garsonieră, cu 11.082 euro mai mult pentru un apartament cu două camere și cu 15.111 euro mai mult pentru un apartament cu trei camere.
