În ultimul deceniu, averea medie a românilor a crescut considerabil. Conform datelor recente ale Băncii Naționale a României, între 2014 și 2024, activele imobiliare ale populației s-au dublat, iar activele financiare aproape s-au triplat. Statistic, pare că românii nu au avut dificultăți financiare. Cu toate acestea, această imagine optimistă ascunde o realitate mai complexă: consumul a depășit veniturile disponibile, iar economisirea este, în termeni reali, negativă.
O creștere a averii, dar pe baze fragilizate
Într-o economie supusă unor fluctuații externe tot mai mari, averea netă sporită oferă un important scut. Însă, în practică, mulți români își finanțează cheltuielile din datorii sau din economii anterioare. Rata de economisire este negativă – un semn că veniturile disponibile sunt consumate integral și chiar depășite. Oamenii își mențin nivelul de trai fie prin împrumuturi, fie cheltuind din resursele deja acumulate.
Paradoxal, în ciuda incapacității de economisire curentă, rata de investiții rămâne pozitivă.
Românii continuă să investească, majoritar în proprietăți imobiliare, fapt ce explică și gradul ridicat de proprietate – 94,3% din gospodării dețin locuințe, cel mai înalt procent din Uniunea Europeană. Această tendință apare chiar și la persoanele cu risc de sărăcie, sugerând o puternică cultură a proprietății imobiliare, indiferent de venit.
O avere concentrată, inegalități persistente
Dezvoltarea patrimoniului nu a fost distribuită uniform. Inegalitatea veniturilor rămâne vizibilă, cei mai bogați 10% din populație deținând 41% din venitul național înainte de impozitare. Această situație se reflectă într-un nivel înalt de inegalități și la nivelul sistemului bancar.
Deși 68% din populația peste 15 ani deține un depozit bancar, discrepanța economică persistentă se menține semnificativă. O fracțiune redusă de deținători de conturi (aproximativ 0,6% sau 84,4 mii persoane) controlează 28% din depozitele bancare (martie 2025), cu o valoare medie a depozitului de 1,06 milioane de lei (echivalentul a 210 mii euro). În schimb, celelalte 99,4% din deținătorii de conturi (14,9 milioane de persoane) au economii sub forma unor depozite bancare, cu o valoare medie de 15.500 lei (echivalentul a 3.000 de euro).
Creșterea prin credit: cât timp poate continua?
Consumul a fost alimentat de creșterea salariului minim și de o stabilitate financiară relativă. Rezultatul? O creștere de 14% a consumului individual efectiv în trimestrul IV din 2024, comparativ cu anul precedent.
O pondere substanțială a acestei creșteri vine din împrumuturi, conform datelor Băncii Centrale. Între aprilie 2024 și martie 2025, noile credite acordate populației au crescut cu 41,7%, având dinamici accelerate atât în segmentul ipotecar, cât și în cel de consum.
Cu toate acestea, această expansiune pare să fi atins un vârf: din decembrie 2024, ritmul acordării de credite a încetinit vizibil.
În ciuda acestui fapt, datoria totală a populației a crescut vertiginos, atingând 218 miliarde de lei la finalul anului 2024, cu un avans de 9% într-un singur an, comparativ cu doar 2% în 2023.
Un viitor incert
În perspectivă, situația este marcată de incertitudine. Înrăutățirea tensiunilor internaționale și presiunile inflaționiste pot afecta veniturile disponibile și pot transforma comportamentele de consum. Dacă actualul model economic – bazat pe proprietatea imobiliară, consumul susținut prin credite și inegalități ridicate – nu se adaptează la noile condiții, riscurile pentru stabilitatea financiară a gospodăriilor ar putea deveni severe, concluzionează autorii raportului.
