La începutul discursului, liderul guvernului maghiar a prezentat cinci puncte principale.
În cadrul discursului său la un forum public din Transilvania, Viktor Orbán a abordat cinci teme importante. Şeful guvernului ungar a anunţat înfiinţarea unui Cerc Civic Digital, motivând că comunitatea civică, conservatoare şi creştină, trebuie să acţioneze în mediul online, considerat ostil. Orbán a declarat că situaţia actuală nu este acceptabilă.
Orbán a afirmat că cei care susţin convingeri neliberale online sunt ţinta atacurilor, motiv pentru care trebuie luate măsuri adecvate. El a subliniat importanţa creării unui spaţiu digital favorabil construirii ţării, un spaţiu unde acei oameni care nu doresc implicarea directă în luptele politice să poată contribui la dezvoltarea naţională.
Referitor la alegerile parlamentare din 2026, prim-ministrul a subliniat caracterul democratic al votului, afirmând că acesta reprezintă esenţa democraţiei şi că rezultatul va reflecta voinţa poporului.
Orbán a menţionat, bazându-se pe propriile sondaje, că partidele de guvernământ au şanse mari de a obţine 80 din cele 106 circumscripţii electorale individuale. El a amintit de rezultatele din 2022, când Fidesz-KDNP a câştigat 87 de circumscripţii şi s-a întrebat retoric de ce ar fi trebuit să obţină un rezultat mai slab.
Premierul a exprimat încredere în guvernul naţional şi a îndemnat ţările vecine la autoapărare.
Opinia asupra unui posibil conflict mondial
Viktor Orbán a prezentat un sondaj care arată îngrijorarea multor persoane din Occident cu privire la un posibil conflict în următorii 5-10 ani.
„Presiunea unei furtuni nu este întotdeauna urmată de o furtună, dar există semne ameninţătoare”, a spus Orbán.
Apoi, el a analizat semnele premergătoare războaielor mondiale, identificând intensificarea rivalităţii dintre marile puteri (SUA, China, Rusia), creşterea conflictelor armate minore, cursa înarmărilor, blocajele economice şi mişcările migratoare ca factori cu impact negativ.
Orbán a concluzionat că probabilitatea unui război mondial creşte continuu, aducând argumentul că aderarea Ucrainei la UE ar fi o greşeală, indiferent de poziţia Bruxelles-ului.
El a amintit de discuţiile cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, unde i-a sugerat necesitatea negocierilor de pace, explicând că o singură ţară nu poate obţine pacea, dar că o alianţă pentru reconciliere ar avea mai multe şanse de succes.
Pregătirea Ungariei pentru eventualele conflicte
Orbán a menţionat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război, inclusiv pentru izolarea naţională. El a adăugat că Ungaria are relaţii bune cu cinci dintre cele şase puteri globale (SUA, China, Rusia, India, state turceşti şi UE).
El a insistat asupra independenţei Ungariei în domenii cheie: militar, energetic, alimentar şi digital, considerând că UE nu oferă garanţii suficiente.
Orbán a subliniat necesitatea colaborării regionale, a dezvoltării resurselor umane şi a educaţiei pentru a asigura supravieţuirea şi independenţa ţării, recomandând relaţii economice cu ţări din Vest şi Est.
Războiul din Europa: o realitate actuală
Orbán a afirmat că războiul din Europa nu mai este o perspectivă, ci o realitate, războiul ruso-ucrainean fiind un exemplu clar. El a criticat abordarea Occidentului din 2014.
Orbán a criticat descrierea războiului ca fiind o confruntare între autoritarism şi democraţie, susţinând că Occidentul nu a înţeles că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea declanşa un răspuns din partea Rusiei.
El a subliniat că dorinţa de bine, dacă nu este bine calculată, poate declanşa conflicte, iar aderarea Ucrainei la UE, diferit de reunificarea Germaniei, a avut loc la momentul şi în condiţiile nepotrivite.
Orbán a concluzionat că războiul este un rezultat, nu o decizie, şi că lipsa unei ordini globale va duce la supravieţuirea regională, afirmând că UE se află deja într-un conflict.
