Alimente de tip fast-food: Burgeri, deserturi dulci, chipsuri, ciocolată, gogoși, băuturi carbogazoase. Imagine ilustrativă. FOTO:© Nina Firsova | Dreamstime.com
Alimentele ultraprocesate (AUP) reprezintă unele dintre principalele cauze ale „pandemiei de afecțiuni cronice” legate de alimentație, în contextul în care companiile alimentare prioritizează profitul în detrimentul sănătății, avertizează specialiști globali, citați joi de agenția germană de presă DPA.
Conform unui studiu publicat în revista medicală The Lancet, 43 de experți în domeniu au explicat că AUP-urile „înlocuiesc” alimentele și preparatele proaspete, afectând negativ calitatea dietei și fiind asociate cu multiple afecțiuni cronice.
„Principalul motiv al creșterii globale a consumului de AUP-uri este consolidarea puterii economice și politice a industriei AUP și remodelarea sistemelor alimentare pentru a pune profitul pe primul loc”, au menționat cercetătorii, conform Agerpres.
„Această industrie are în centru fabrici de AUP, precum și o rețea extinsă de unități dependente care stimulează colectiv producția, promovarea și consumul de AUP-uri”, au adăugat specialiștii.
Alimentele ultraprocesate sunt corelate cu sănătate precară, incluzând riscuri crescute de obezitate, boli cardiovasculare, cancer și deces prematur.
Alimente ultraprocesate bogate în grăsimi saturate, zahăr și sare
Exemple de produse ultraprocesate includ:
- înghețată;
- carne procesată (în special mezeluri);
- chipsuri;
- pâine industrială;
- variante de cereale pentru micul-dejun;
- biscuiți;
- multe preparate semi-fabricate;
- băuturi carbogazoase.
AUP-urile conțin frecvent niveluri ridicate de grăsimi saturate, sare, zahăr și aditivi, fapt care, potrivit specialiștilor în sănătate, reducem opțiunile alimentare nutritive disponibile consumatorilor.
De asemenea, aceste produse includ aditivi și ingrediente nefolosite frecvent în prepararea casnică, precum conservanți, emulsificatori, coloranți și aromatizanți artificiali.
„Rezistența politicilor guvernamentale”
Experții afirmă că, deși unele țări au implementat deja reguli pentru reformarea procesului de producție și controlul AUP-urilor, „răspunsul global în domeniul sănătății publice este încă timid, similar cu mișcarea de control asupra producătorilor de tutun din trecut”.
Ei susțin că politicile guvernamentale, inclusiv din țări cu venituri ridicate, au făcut prea puțin pentru a schimba „factorii comerciali și structurali ai problemei”, concentrându-se în schimb pe responsabilitatea consumatorilor, parteneriate cu industriile afectate și autoreglementarea voluntară a companiilor, precum substituirea zahărului cu îndulcitori sau reducerea conținutului de grăsimi din diverse produse.
„Această inacțiune a politicilor guvernamentale reflectă eforturile coordonate ale industriei AUP de a influența deciziile și dezbaterile publice în propriul interes, precum și de a induce dubii științifice”, adaugă specialiștii.
Ei argumentează că „dezvoltarea continuă a AUP-urilor în dieta umană nu este inevitabilă” și că, deși cercetările privind impactul acestor alimente continuă, acest fapt nu ar trebui să întârzie adoptarea unor politici menite să promoveze diete bazate pe consumul de alimente integrale.
Cota AUP-urilor în alimentație rămâne sub 25% în țări precum Italia, Cipru, Grecia și Portugalia, precum și în anumite regiuni din Asia, dar depășește 50% în Statele Unite și Regatul Unit, avertizează autorii studiului.
Alimente de tip fast-food: Burgeri, deserturi dulci, chipsuri, ciocolată, gogoși, băuturi carbogazoase. Imagine ilustrativă. FOTO: © Nina Firsova | Dreamstime.com
