În noua lume, pe care o doresc lideri precum Musk, „rețeaua filantropică” poate reprezenta orice și pe oricine. Este important ca mulți oameni să considere aceasta o amenințare.
„În prima zi de mandat, întreaga rețea filantropică va fi interzisă personal de mine”, a declarat candidatul la președinție Călin Georgescu la un interviu televizat.
În spațiul online al României, mii de persoane s-au simțit emulați de declarații și le-au distribuit, într-un stil asemănător unor afirmații politice celebre. În prima zi de mandat, președintele american a semnat un număr semnificativ de ordine executive, unele dovedindu-se inaplicabile și blocate în instanțe, însă mesajul de forță a fost transmis lumii.
Cu toate că susținătorii lui Georgescu și-au exprimat entuziasmul, așteptând listele persoanelor considerând „filantropi” (pentru a-i putea critica), declarația a atras aprecieri și din partea lui Elon Musk. Acesta a distribuit declarația pe platforma sa de socializare, comentând: „România își merită propria suveranitate!”.
Lupta cu așa-numita „rețea filantropică” nu este un fenomen nou, nici în România, nici în Occident. Fondatorul unei organizații internaționale cu caracter filantropic nu poate fi decât un adversar pentru cei care susțin societăți închise.
Nu contează dezacordurile dintre adversarii rețelei filantropice
În România, de exemplu, susținătorii acestei rețele au fost acuzați că doresc să supună țara unor influențe străine (fondatorul organizației avea origini maghiare și evreiești). În Ungaria, însă, organizația filantropică a fost criticată vehement, iar conducerea a avut grijă de închiderea Universității Europene de la Budapesta, finanțată de organizația filantropică.
În acest context, plecarea organizației de pe teritoriul României, de acum câțiva ani, a fost ignorată. Totuși, în declarațiile lui Georgescu, se ignoră și afirmațiile fondatorului organizației despre reducerea activităților în Uniunea Europeană, pentru a se concentra pe alte regiuni.
Posibil că Georgescu nu este la curent cu activitățile actuale ale organizației.
Care este „rețeaua filantropică” pe care o va închide Călin Georgescu?
Nu există un răspuns clar. Cu toate acestea, este important să amintim contribuțiile organizației.
De exemplu, fără finanțarea organizației, România nu ar fi luat cunoștință de condițiile precare din anumite centre de îngrijire. Persoanele vulnerabile sau vârstnicii maltratați ar fi rămas fără asistență, indiferent de atitudine oficială.
Centrul pentru Resurse Juridice a fost organizația care a investigat și făcut publice abuzurile din aceste centre. Unul dintre principalele scopuri ale grupului era monitorizarea centrelor de asistență socială, începând din anul 2003, susținută inițial de organizația filantropică.
Statul român a eșuat lamentabil în a-și proteja cetățenii fără apărare, făcând necesară intervenția organizațiilor externe.
(Aici sunt menționate detalii și relatări ale situatiei prezentate de reprezentanti ai Centrului cu specificatii din 2023).
A fost greșit ca o organizație externa să susțină cercetari care protejează interesele cetățenilor vulnerabili? Dacă luăm în considerare declarațiile lui Georgescu, probabil că răspunsul ar fi afirmativ.
Drepturile omului și statul de drept
În general, organizația a finanțat activități legate de drepturile omului și respectul statului de drept. Cunoscute și alte exemple în acest sens.
În anii 1990, organizația filantropică a ajuns în România, și alte țări est-europene, și a găsit un mediu cu probleme, unde foști funcționari și foști lideri s-au îmbogățit fără să dea socoteală nimănui.
Societatea prezenta diverse probleme, iar accesul la justiție era dificil. Tineri talentați, susținuți de organizația filantropică, au primit burse, creând noi oportunități în societatea civilă, în afaceri și în instituții.
Acești indivizi formează o „rețea”? Ce înseamnă „rețea” și cum funcționează?
Oamenii pot avea dificultăți în a-și forma o opinie în legătură cu teoriile conspirației.
„Lumea veche” vs. „lumea nouă”
„Chiar dacă afirmațiile lui Georgescu par exagerate, iar Elon Musk le susține, ar putea exista o bază de adevăr în spatele lor, pare logic să ne gândim.”
După controversele în jurul anularii alegerilor din anul trecut, România se află la un punct de inflexiune între două viziuni asupra societăților occidentale. „Lumea veche”, care se bazează pe principiile unei societăți deschise, domnia legii și drepturilor omului, şi „lumea nouă”, o viziune mai puțin clară şi adesea asociată cu administrația precedentă a Americii.
(Menționare referire la articol relevant)
„Există o mișcare care consideră… democrația e o piedică pentru capitalism”, (Citat din textul relevant)
Nu știm încă cum se vor desfășura alegerile din România, însă este evident că declarațiile lui Georgescu au devenit din ce în ce mai amenințătoare și mai puțin conciliante. Aceste afirmații sunt împărtășite în mediul online, amplificate de inteligența artificială.
În noua lume, rețeaua filantropică poate fi orice și oricine. Important este că mulți oameni să creadă că aceasta reprezintă o amenințare. Acest lucru este exploatat de susținătorii unei viziuni alternative.
