Primul examen scris al BAC-ului 2025 a debutat marți. Absolvenții claselor a XII-a au avut la dispoziție trei ore pentru a rezolva subiectele. Iată cum puteau fi abordate cerințele.
- Subiectele la Limba și literatura română au fost analizate pentru public, de către Diana Găbureac, o studentă în anul al treilea la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
- Aceasta a obținut nota 10 la proba de Limba și Literatura Română la examenul de Bacalaureat din 2022. În același an, a câștigat concursul național de lectură și a reprezentat România la faza internațională.
- În prezent, Diana este activă civic și a pregătit numeroși elevi pentru proba de Limba și Literatura Română a examenului de Bacalaureat.
SUBIECTUL 1 A:
- Cuvântul „prielnic” în context înseamnă „potrivit”, iar expresia „pe timpuri” semnifică „odată”.
- Profesori ale căror cursuri erau deseori pline aveau talentul de a vorbi în public.
- Ora la care Vasile Pârvan ținea cursul de inaugurare era amurgul. Acesta este sugerat de fraza „Soarele de toamnă în crepuscul străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs”.
- Vasile Pârvan a făcut referire la originea numelui său pentru a crea o atmosferă umoristică, prin autoironie. Reacția amuzantă a publicului a fost primită cu aplauze entuziaste.
- Atmosfera din sala „Odobescu” înaintea cursului era una animată, sala fiind plină de studenți și de persoane fascinate de talentul lui Vasile Pârvan. Așteptarea prețioasă a discursului remarcabil al profesorului era însoțită de dezbateri și aprecieri din partea publicului.
SUBIECTUL 1 B:
Succesul reprezintă o stare de împlinire obținută prin îndeplinirea unor obiective importante, care creează satisfacție și contribuții pozitive. În opinia mea, caracteristicile exterioare ale unei persoane nu pot afecta succesul acesteia, fiind un aspect mai puțin important comparativ cu abilitățile și valorile pe care le posedă.
În primul rând, caracterul, charisma și abilitățile de comunicare transcend aspectul fizic în ceea ce privește atingerea succesului. În special pentru cei care interacționează cu publicul, modul în care își transmit mesajul și conexiunea cu audiența sunt mult mai apreciate decât înfățișarea. Textul evidențiază un exemplu valoros în persoana profesorului Vasile Pârvan, un profesor respectat cunoscut și pentru priceperea sa de orator. Deși se descrie drept „un om cu înfățișare modestă, mic de statură”, Pârvan a câștigat admirația prin erudiția, talentul oratoric și autenticitatea sa. Umorul și autoironia au consolidat legătura cu publicul, dându-i naturalețe. În acest context, a spus despre numele său că înseamnă „mic, biet… fără o înfățișare arătoasă”, demonstrând abilitatea de a se conecta cu publicul prin umor; o astfel de abordare a fost apreciată cu entuziasm.
În al doilea rând, în domeniile științifice, succesul nu este legat de aspectul fizic, ci de idei, creații și rezultate fundamentale. În mediul academic, valoarea este exprimată prin descoperiri, lucrări sau studii originale. Un exemplu relevant este George Emil Palade, biolog, medic și om de știință. Premiul Nobel primit de el a reprezentat o performanță extraordinară, nu influențată de aspectul său, ci de contribuțiile științifice remarcabile, de calitatea și originalitatea muncii sale. Succesul său a fost definit prin rezultatele sale excepționale, fără a fi afectat de aspectul fizic. În concluzie, succesul nu depinde de imaginea pe care cineva o afișează, ci de transformările semnificative pe care le aduce prin eforturile sale. În anumite domenii, aspectul fizic devine irelevant comparativ cu munca și rezultatele.
În concluzie, aspectul fizic nu condiționează succesul, el fiind depășit de abilitățile de comunicare, carisma, efortul și realizarile remarcabile.
