Băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume, potrivit The Economist

Nistor Florin
11 Citit minim
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.

Companiile chineze au dominat aproape fiecare sector legal în care s-au implicat, de la industria oțelului, la construcții navale, de la baterii la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și prețurilor competitive, antreprenoriatul din China devine o concurență serioasă pentru economiile avansate, care resimt scăderea producției interne, menționează The Economist

În prezent, organizațiile criminale din China preiau controlul asupra uneia dintre cele mai mari industrii ilegale globale – rețelele internaționale de spălare a banilor, care sprijină infracțiuni variate, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackeri nord-coreeni.

Deoarece rețelele implicate în spălarea banilor nu emit rapoarte trimestriale, nu este clară amploarea activităților lor.

Departamentul Trezoreriei americane estimează că aproximativ 154 de miliarde de dolari proveniți din venituri frauduloase – în special din traficul de droguri ilegale în SUA, gestionat de carteluri mexicane – traversează China anual.

Aceasta indică faptul că rețelele chineze spală în Statele Unite, majoritatea banilor proveniți din vânzarea de droguri, totalizând aproximativ 153 de miliarde de dolari în 2017, conform Biroului de Analiză Economică.

„Rețelele chineze de spălare a fondurilor sunt globale și omniprezente”, a afirmat Andrea Gacki, coordonatoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, în august, solicitând băncile să fie vigilente.

Originea noilor rețele de spălare a banilor: „Au preluat controlul fără vărsare de sânge”

Asemenea altor industrii chineze ce pășesc pe noi piețe, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurența prin reducerea costurilor și inovație.

Infractorii anterior implicați în spălarea banilor nu au putut face față eficienței, acoperirii și tarifelor mici ale acestor noi rețele chineze.

Anterior, traficanții de droguri mexicani utilizau bursele de pesos din piața neagră, spălând dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care erau apoi vândute în pesos.

Fiind legate de carteluri, cei implicați se confruntau constant cu riscuri de violență, furt și intervenție polițienească, după cum a explicat Chris Urben, fost agent al Administrației americane pentru controlul drogurilor.

Anterior, rețelele de spălare a fondurilor percepeau comisioane de 7-10%, însă noile rețele cer acum doar 1-2%, practic preluând controlul printr-o mutare fără vărsare de sânge, afirmă dl Urben.

Cum a realizat o grupare de hackeri cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie

De asemenea, băncile clandestine din China devin principalele centre de spălare a banilor la nivel mondial, conectând cetățeni chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără contact direct.

Pot opera la scară extinsă. În februarie, hackeri din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai amplu jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari zilnic, conform TRM, companie de investigații, folosind probabil bancheri clandestini chinezi care au fragmentat fondurile în tranzacții mici, amestecându-le cu bani curati și diverse criptomonede.

Succesul rețelelor chineze de spălare a fondurilor se datorează unei combinații de inovație tehnologică, surplus comercial al Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, care limitează suma pe care o pot scoate persoanele din țară – maximum 50.000 de dolari anual.

Această combinație facilitează un comerț tripartit, permițând traficanților de droguri să extragă dolari iliciți din SUA (sau lire din Marea Britanie), în timp ce chinezii pot transfera yuani din China și converti veniturile în pesos sau alte monede preferate de carteluri.

Metoda în oglindă, cea mai frecventă tehnică de spălare a fondurilor

Cea mai utilizată metodă de spălare a fondurilor este tranzacția în oglindă. Procesul implică inițial transportul de cocaină sau alte narcotice în SUA de către carteluri, unde aceste mărfuri sunt vândute pe dolari. Imaginați-vă o femeie din Shanghai, bogată, care vrea să achiziționeze un apartament în New York pentru fiul ei.

Aceasta contactează online un intermediar care o leagă de cineva ce vinde dolari. Mama transferă yuani în conturi din China controlate de intermediar. În același timp, acesta organizează ca echivalentul în dolari (minus comision) să apară într-un cont din SUA, controlat de mama. Astfel, apartamentul este plătit.

Niciun fond nu traversează granițele internaționale în această etapă. În a treia fază, intermediarul, care poate opera oriunde există o comunitate chineză, trebuie să ramburseze traficanților în moneda solicitată. O parte din yuani pot fi folosiți pentru cumpărarea de substanțe chimice pentru fabricarea de fentanil în Mexic.

O parte din fondurile din China pot fi destinate achiziționării de bunuri chinezești lobote și exportate în Mexic sau în alte țări, pentru a evita suspiciuni.

Autoritățile din SUA declară că sunt depășite: „Lucrăm ca în epoca de piatră”

Metoda nu lasă urme și nu leagă tranzacțiile în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie criptate, precum WhatsApp și Telegram, la care autoritățile nu au acces, fiind criptate end-to-end. Poliția nu le poate intercepta ca pe telefoanele obișnuite.

„Lucrăm ca în epoca de piatră”, afirmă dl Urben.

Anterior, rețelele de spălare a banilor, precum cele dezvoltate în anii ’80 de cartelurile columbiene, au fost destrămate prin extrădări și confiscări de active, în colaborare cu autoritățile din SUA și Columbia. În cazul rețelelor chineze, însă, destrămarea este mult mai dificilă, fiind operate de persoane cu legături în China, în multiple jurisdicții și prin sistemele financiare fragmentate.

De asemenea, fiind implicate în numeroase industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online, realizate de bande chinezești în Asia de Sud-Est, generează circa 500 de miliarde de dolari în venituri anual.

O parte din aceste fonduri sunt reinvestite, însă o mare parte trebuie spălată. Băncile clandestine folosesc diverse metode de a ascunde fondurile ilegale, dincolo de metoda în oglindă triplă, precum transferuri false și transporturi de bunuri fictive, alături de exporturi reale.

Cazinouri, alternative pentru spălarea banilor

De asemenea, fondurile ilegale sunt deghizate prin intermediul cazinourilor. La începutul anilor 2000, milionari chinezi plăteau yuani intermediari cunoscuți ca „junkets”, pentru a organiza excursii de jocuri de noroc în Macao.

La sosire, clienții găseau jetoane de cazinou pregătite. După plasarea unor pariuri mici, puteau încasa câștigurile în dolari din Hong Kong și le puteau depune în bănci din Hong Kong sau transfera în străinătate.

Aceasta metodă, de combinare a activităților aparent legitime cu operațiuni de spălare a fondurilor, este folosită de toate sistemele infracționale financiare chineze.

Huione Guarantee, platformă online chineză, a fost lansată în jurul anului 2021 pentru comercializarea de proprietăți, mașini și alte bunuri și servicii.

Gestionând miliarde de dolari anual, conform Elliptic, companie specializată în analiza blockchain, platforma a fost asociată cu rețele infracționale pentru tranzacții ilegale, fiind descrisă ca un fel de piață online pentru fraudă (neagă orice activitate ilegală).

În octombrie, Trezoreria a interzis Huione Group, compania mamă, să acceseze sistemul bancar american, acuzând-o de rolul de „nod critic pentru spălarea fondurilor din jafuri cibernetice” efectuate de DPRK.

De asemenea, au fost identificate tranzacții pentru infractori implicați în escrocherii online, cunoscute ca „măcelărie de porc”, unde escrocii câștigă încrederea victimelor pentru a le fura banii.

Se estimează că Huione a transferat cel puțin 4 miliarde de dolari din fonduri ilicite între august 2021 și ianuarie 2025.

Rețele infracționale extinse în mediul digital și în lumea reală

Nu toate tranzacțiile sunt virtuale, mai ales când rețelele de spălare a banilor trebuie să reintegreze fonduri în sistemul bancar legal. Astfel, se angajează adesea „intermediari” – tineri neavizați sau persoane defavorizate, folosiți pentru a deschide conturi și a transfera bani fără a dezvălui identitatea adevărată.

În 2022, Daniel, un tânăr din Singapore, lucra ca ospătar. Un prieten i-a propus să câștige 600 de dolari lunar (dublul salariului său), deschizând câteva conturi bancare pentru infractori.

În săptămânile următoare, primea extrase cu tranzacții de sute de mii de dolari. El susține că cunoaște cinci persoane implicate în astfel de activități.

Deși a avut noroc, unii dintre cunoscuții lui au fost arestați.

Lupta continuă a autorităților din SUA și Marea Britanie împotriva rețelelor de spălare a banilor

Strategii similare sunt utilizate și în alte țări. Agențiile din Marea Britanie au raportat că rețelele criminale chineze folosesc studenți ca intermediari pentru transferul de bani și curierii de numerar.

Uneori, conturile sunt deschise cu identități false, de către angajați corupți. Într-un caz, banca americană a declarat că a identificat activități ilegale, a concediat angajații implicați și a colaborat cu autoritățile pentru urmărirea penală a suspecților.

Chiar dacă SUA și Marea Britanie întreprind acțiuni penale, infractorii folosesc strategii complexe. Eliminarea definitivă a acestor rețele presupune o colaborare mai strânsă cu China, pe care în prezent o consideră insuficientă.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns