Fostul președinte Traian Băsescu a criticat, la un post de televiziune, reacția autorităților la apariția unei drone rusești în spațiul aerian românesc. El a susținut că acțiunea evidențiază o slăbiciune atât față de aliați, cât și față de Rusia. Mai mult, Băsescu a afirmat că armata română dispune de alternative mai economice pentru neutralizarea dronelor, în comparație cu folosirea unor avioane de luptă costisitoare.
„Reacția a demonstrat o lipsă de tărie. Putin ne trimite o dronă care a zburat aproape o oră în spațiul nostru aerian, iar noi am mobilizat avioane F-16. Ulterior, am pierdut timpul cu două Eurofighter pentru o dronă care trebuia doborâtă imediat după pătrunderea în spațiul aerian. Argumentul riscurilor colaterale… cel mai mare risc este afectarea credibilității apărării naționale. Cât de bine arată decizia de a nu doborî drona, care a fost trimisă intenționat pentru a testa capacitatea noastră? A creat îndoieli, atât la aliați, cât și la ruși, dar mai ales la populația României, privind aptitudinea armatei de a neutraliza astfel de riscuri”, a comentat Traian Băsescu incidentul de sâmbătă, când o aeronavă fără pilot rusească a intrat în spațiul aerian al României în județul Tulcea.
Alternativă la avioanele de vânătoare
Fostul șef al statului a susținut că România are opțiuni mai accesibile pentru a contracara amenințările dronei, în afară de avioanele grele F-16. El a menționat tunurile antiaeriene autopropulsate Gepard, fabricate în Germania. Fiecare unitate este montată pe un șasiu de tanc Leopard și este dotată cu radar și două tunuri antiaeriene cu o viteză mare de foc.
„Nu spun că avem numeroase unități cu Gepard, dar dispunem de un divizion de vehicule Gepard, dintre care cel puțin două-trei puteau fi amplasate în zona nordică a județului Tulcea, unde au apărut drone rusești. Sunt vehicule cu o rată de foc de 500 de proiectile pe minut, concepute pentru atacarea țintelor aeriene. Le pot detecta de la 15 km distanță și le pot doborî eficient de la 5,5 km. O dronă este ușor de doborât cu o unitate Gepard. Am văzut aceste vehicule la poligonul de la Cincu, sunt mașini foarte eficiente”, a declarat fostul președinte.
„Ne grăbim după dronă”
Băsescu a criticat și modul în care a fost gestionată activitatea în cadrul operațiunii de răspuns la apariția dronei rusești în România. El a considerat că piloții ar fi trebuit să primească un ordin clar pentru doborârea dronei, fără posibilitatea de a evalua ei înșiși necesitatea intervenției.
„Mă îndoiesc că armata a făcut vreo discuție, gen «ar fi bine să o dăm jos, dar dacă ziceți că nu e bine…». Cum ar suna o asemenea discuție? O dobori și gata!”, a spus Traian Băsescu.
El a susținut că era nevoie de instrucțiuni clare pentru astfel de situații, astfel încât militari să știe exact ce misiune au. „Nu mai trebuie să ridicăm F-16, să apelăm la parteneri din străinătate. Trebuie să fim mai eficienți și să nu ne grăbim fără scop precis după o dronă”, a declarat fostul președinte.
Băsescu consideră că incidentul demonstrează incapacitatea României de a doborî drone, o concluzie la care au ajuns atât aliații, cât și Rusia.
„Și în Polonia, reacția nu a fost impresionantă. Dintre 19 drone, au doborât doar vreo patru. Și pe cele doborâte le-au doborât olandezii, nu polonezii. Avem artilerie antiaeriană! Poate fi folosită mult mai eficient decât F-16 pentru a neutraliza dronele. (…) Putin nu a constatat neapărat incapacitatea noastră, dar va ști că ne trebuie un timp pentru a face achizițiile necesare, atât nouă cât și polonezilor, pentru a face față unui atac cu drone”, a concluzionat Traian Băsescu.
Explicațiile ministrului Apărării
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a declarat, duminică, că decizia de a nu doborî drona a fost luată de piloți în urma evaluării riscurilor în zonă. Aceștia aveau permisiunea de a doborî drona, dar zborul la altitudine redusă a sporit pericolul de lovire a zonei.
„Am discutat cu toți cei implicați, inclusiv cu piloții. Piloții au avut acordul pentru a doborî drona. Există un cadru legal care permite doborârea. La o lună după ce am preluat funcția, am dat un ordin prin care se stabilește că comandantul operațiunii poate autoriza doborârea.”, a precizat Ionuț Moșteanu.
Piloții avioanelor F-16 aveau permisiunea de a distruge drona, dar decizia finală a fost a lor.
„Piloții au avut contact intermitent, au observat drona, dar când au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au ales să nu o doboare. Am încredere în discernământul lor”, a spus ministrul Apărării. Acesta a explicat că un glonte de calibru 20 mm, dintr-un avion F-16, are o rază de acțiune de până la 5 km, iar drona zbura la o altitudine mică, crescând pericolul unor lovituri la sol.
