Crize politice în Franța. Consecințele căderii guvernului
Guvernul francez a suferit, luni seara, o înfrângere în Parlament, pierzând votul de încredere. În consecință, premierul Francois Bayrou și-a anunțat demisia. Această criză politică accentuează poziția fragilă a președintelui Emmanuel Macron.
După alegerile anticipate convocate de Emmanuel Macron anul trecut, Parlamentul s-a împărțit în trei grupuri – stânga, centru și extrema dreaptă. Lipsa unei majorități clare a generat un blocaj politic și economic, partidele neputând ajunge la un acord asupra bugetului pentru 2026.
Guvernul Bayrou a durat doar nouă luni, fiind răsturnat datorită propunerii unui buget auster, menit să reducă datoria publică.
Chiar dacă Macron ar convoca noi alegeri anticipate, ceea ce pare puțin probabil dat fiind poziția extrem de prominentă din sondaje a partidului lui Marine Le Pen, parlamentul ar putea rămâne la fel de divizat și blocat, lipsit de o majoritate clară.
Istoria crizelor politice: Cazul guvernului Pompidou
În octombrie 1962, guvernul condus de Georges Pompidou a fost demis după o decizie a Adunării Naționale, legată de o reformă constituțională. Această reformă viza alegerea directă a președintelui de către cetățeni.
Președintele Charles de Gaulle a reacționat dizolvând Parlamentul și organizând alegeri anticipat. Gauliștii au câștigat scrutinul.
Pompidou a fost apoi reinstalat în funcție, iar reforma a fost validată prin referendum.
Actualizare 20:28
Bayrou este așteptat să depună oficial demisia marți dimineață la Palatul Élysée, conform relatărilor France Info. El va rămâne în funcție însă până la numirea succesorului său.
Liberation subliniază că rezultatele lui Bayrou sunt mai slabe decât ale lui Michel Barnier, demis în decembrie anul trecut după un mandat scurt de doar trei luni.
331 de parlamentari au votat împotriva lui Barnier în decembrie; astăzi, 364 de parlamentari, cu 33 mai mulți, s-au opus lui Bayrou.
Actualizare 20:05: Guvernul francez pierde votul de încredere
Guvernul Franței a pierdut votul de încredere în Parlament.
Până în prezent, pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere. Anunțul a fost făcut de președinta Adunării Naționale. François Bayrou trebuie să-și prezinte demisia președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru nou.
Știrea inițială
Pe fundalul unei propuneri de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, guvernul minoritar condus de Bayrou va fi supus unui vot de încredere. Este foarte probabil ca guvernul să piardă acest vot, lipsind o schimbare importantă de poziție din partea opoziției.
Acest rezultat va obliga probabil președintele Emmanuel Macron să caute al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare despre controlul cheltuielilor publice.
Contextul crizei și asemănările cu alte situații
Tensiunile politice din Franța au crescut de la alegerile parlamentare anticipate din 2024, care au dus la împărțirea Parlamentului în trei blocuri politice, lipsit de o majoritate absolută.
Controlul lui Macron asupra Parlamentului s-a erodat progresiv odată cu creșterea datoriei și deficitului Franței. Țara se confruntă cu o presiune importantă pentru a-și remedia situația financiară.
Datoria publică a crescut la 113,9% din PIB, iar deficitul anului trecut a fost mult peste limita de 3% impusă de UE.
Considerând necesare decizii dificile, Bayrou, un veteran al centrului-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron, a prezentat un buget pentru 2026 care necesită economii semnificative. (aproximativ 44 de miliarde de euro). Acestea vor fi realizate prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare.
Acest buget a provocat proteste din partea opoziției și a sindicatelor.
Subliniind gradul acut de pericol al situației financiare, Bayrou a atras atenția asupra pericolului de haos și instabilitate dacă parlamentul nu va susține măsurile de austeritate.
Bayrou a menționat că tinerii vor suporta consecințele financiare ale datoriilor actuale.
Similar, situația din România a arătat recente evenimente politice, care au dus la dezechilibrul politicii de guvernare.
Desfășurarea votului de încredere
Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00, iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Probabil, discursul va fi unul mai degrabă formal, având în vedere șansele reduse de succes.
Cele 10 grupuri politice vor prezenta apoi argumente, urmat de vot.
Rezultatul depinde de majoritatea absolută a voturilor exprimate.
În cazul unei înfrângeri, așa cum se anticipează, Bayrou este obligat să-și depună demisia lui Macron.
Viitorul guvernului
Dacă guvernul pierde votul de încredere, decizia este în mâinile președintelui. Acesta ar putea numi un alt prim-ministru, convoca alegeri anticipate sau demisiona.
Macron s-a opus până în prezent ideii de alegeri anticipate și pare mai dispus să caute un alt premier.
Noul prim-ministru ar putea proveni din centrul-stânga, dat fiind eşecul a patru candidați din centrul-dreapta, sau ar putea fi un tehnocrat. Nu există reguli clare care să dicteze alegerea lui Macron.
Daca președintele își ia timp, Bayrou poate rămâne în funcție interimar, ca în cazul precedentului guvern al lui Barnier.
