Un copil care începe să citească din plăcere până la vârsta de nouă ani dezvoltă o structură cerebrală semnificativ diferită față de un coleg care nu a adoptat niciodată acest obicei.
Studiile au arătat că lectura timpurie și plăcută este asociată cu zone și volume corticale mai mari ale creierului, conform DailyGalaxy.
Diferențele au fost observate în regiunile responsabile pentru procesarea limbajului, controlul atenției și integrarea senzorială, precum cortexul temporal, frontal și insular. Aceste zone au fost anterior legate de o stare de sănătate mentală îmbunătățită și de o reglare comportamentală optimă.
Practica cititului timp de 12 ore pe săptămână a reprezentat punctul maxim al dezvoltării cognitive
Echipa de cercetare, ale cărei concluzii complete sunt prezentate în Psychological Medicine, a identificat un prag clar: scorurile cognitive au crescut proporțional cu timpul săptămânal dedicat lecturii, stabilizându-se în jurul a 12 ore.
După acest punct, scorurile au început să scadă treptat. Experții sugerează că această reducere poate indica un compromis: copiii care depășesc cu mult 12 ore de lectură săptămânală petrec probabil mai puțin timp în activități sportive organizate și sociale, care contribuie, de asemenea, la dezvoltarea cognitivă.
Rezultatele structurale au rămas valide chiar și după ajustarea variabilelor de vârstă, sex, etapa de pubertate, indicele de masă corporală, originea etnică, nivelul de educație al părinților și veniturile familiale.
Raportările părinților și ale educatorilor au indicat, de asemenea, o reducere a simptomelor de deficit de atenție la acești copii.
Datele colectate în cadrul studiilor au evidențiat un alt model: copiii care citeau din plăcere petreceau mult mai puțin timp în fața dispozitivelor electronice în timpul săptămânii și în weekenduri în adolescență, beneficiind de un somn mai odihnitor.
Diferența de vocabular, un factor dificil de eliminat complet
Studiile britanice oferă o evaluare precisă a modului în care acest avantaj cognitiv se reflectă în vocabularul cotidian.
Cercetătorii au analizat vocabularul a aproape 11.000 de adolescenți de 14 ani, utilizând o probă de asociere a cuvintelor din cadrul proiectului „Millennium Cohort Study”, care urmărește participanții încă din naștere, din anul 2000.
Adolescenții care citeau în mod frecvent au identificat cu 26% mai multe cuvinte comparativ cu colegii care nu citeau deloc în timpul liber.
Tinerii crescuți în medii cu bibliotecă bogată au obținut scoruri cu 42% mai mari decât cei din case cu puține cărți.
Chiar și după ajustarea pentru nivelul de educație parentală, ocupație și rezultatele cognitive din anteriorii ani, cititorii zilnici au avut un scor cu 12% superior.
Romanele și eseurile necesită o concentrare mentală intensă
Tipul de lectură aleasă de tineri influențează semnificativ performanța cognitivă. Textele care solicită înțelegere profundă, precum romanele, eseurile și textele argumentative, aduc cele mai mari beneficii.
Aceste tipuri de materiale solicită creierul să construiască sens din simboluri, să urmărească narațiuni sau argumente pe parcursul unor pasaje extinse și să rețină mai multe idei simultan.
Tinerii care au practicat lectura din plăcere încă din copilărie au obținut rezultate mai bune la chestionarele de evaluare a comportamentului, prezentând mai puține semne de stres, depresie și dificultăți de atenție, conform multiplelor teste și evaluări.
