BNR: Analiză majorări taxe și îngheț salarii – ședință marți

Darius Cojocaru
4 Citit minim
Marți, conducerea Băncii Naționale se întâlnește în ședință pentru a analiza ce e de făcut după majorările de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor – HotNews.ro

În ședința de marți a Consiliului Director al BNR, cei nouă membri vor analiza măsurile necesare pentru a evita o posibilă recesiune economică, provocată de legea austerității adoptată astăzi de Guvern. Precedent, membrii au discutat cu conducerea Direcției de Politică Monetară, primind o analiză aprofundată a situației economice și posibile scenarii de dezvoltare.

Guvernatorul Isărescu a subliniat impactul recesiv al reducerilor de cheltuieli, anticipând o recuperare dificilă. „Aceste reduceri au consecințe. Multe servicii esențiale, precum sănătatea și educația, sunt subfinanțate de ani de zile, nu suprafinanțate. Și cheltuielile militare vor fi greu de diminuat. Situația este complexă!”, a declarat acesta.

Conform opiniei sale, menținerea credibilității politicilor economice este vitală pentru asigurarea finanțării necesare.

„Reducerea deficitului bugetar este extrem de dificilă, întrucât nimeni nu dorește să suporte consecințele. Modalitatea de distribuire a acestor ajustări este o altă problemă crucială, cu implicații politice. Este nevoie de o strategie sustenabilă pentru diminuarea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât efectele negative asupra grupurilor sociale să fie minime. Aceasta este o decizie extrem de delicată!”, a mai spus Isărescu.

După ședința Consiliului Director al BNR, va fi luată o decizie de politică monetară. Economiștii anticipează menținerea ratei dobânzii de referință – un instrument principal al BNR în gestionarea economiei.

Inflația ar putea ajunge între 7,5% și 8% în următoarele luni, potrivit experților ING Bank

„Anticipăm că Banca Națională a României își va menține rata dobânzii neschimbată la următoarea ședință. De asemenea, comunicarea probabil va evidenția presiunile inflaționiste iminente. Reducerea ratelor dobânzii va deveni relevantă în 2026”, precizează un raport ING către investitorii săi.

Pachetul fiscal recent anunțat a clarificat direcția politicii fiscale. Cu toate acestea, impactul asupra inflației rămâne incert. Pe termen scurt, majorările facturilor la energie din iulie, urmate de creșteri ale TVA și accizelor din august, vor crește presiunile inflaționiste, remarcă ING.

În ansamblu, factorii enumerați vor contribui la o inflație cuprinsă între 7,5 și 8% în următoarele luni, stabilizându-se probabil la valori apropiate de 7,5% până la sfârșitul anului.

Creșterea economică anuală ar putea scădea la 0,3% în 2025

Încrederea consumatorilor a scăzut semnificativ de la începutul anului, în timp ce așteptările privind șomajul au devenit mai pesimiste. Eliminarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public în anul următor amplifică tendințele de economisire. Alte reforme din iulie, orientate către optimizarea sectorului public, adaugă riscuri negative suplimentare la cerere, a mai arătat raportul.

Această dinamică ar putea propulsa creșterea PIB-ului din acest an și mai aproape de stagnare. Dacă economia va stagna trimestrial în restul anului, creșterea anuală ar putea scădea la doar 0,3% în 2025 – o prognoză mai realistă decât estimarea anterioară de 0,8%.

Riscul unei recesiuni ușoare sau contracții economice nu poate fi ignorat

Având în vedere evoluția actuală, riscul unei recesiuni ușoare sau chiar a unei contracții pe parcursul anului nu poate fi exclus.

Aceste aspecte vor probabil genera îngrijorări legate de creșterea economică la nivel înalt și nu ar fi surprinzător să se observe un ton ceva mai rezervat în comunicările viitoare. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste rămân o preocupare prioritară.

Dacă perspectivele de creștere nu se deteriorează semnificativ pe termen scurt, poziția prudentă a politicii monetare probabil va persista cel puțin în primul trimestru al anului 2026. Aceasta înseamnă menținerea ratei dobânzii la 6,50% și o abordare prudentă a gestionării lichidității.

După această perioadă, în funcție de evoluția decalajului de producție, BNR ar putea lua în considerare măsuri preventive pentru a stimula creșterea economică – posibil înainte ca presiunile inflaționiste să scadă complet din cauza efectului de bază, concluzionează autorii raportului.

ETICHETATE:
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *