„În situația în care deficitul bugetar pe balanța primară nu va înregistra o reducere semnificativă, creșterea datoriilor publice, cu impactul aferent, va exercita presiune asupra costurilor de finanțare ale statului. Aceasta va duce la amplificarea cheltuielilor de finanțare ale instituțiilor bancare. În cele din urmă, majorarea costurilor pentru depozitele bancare va avea efecte directe asupra ratelor la credite”, afirmă Badea, într-o analiză publicată pe www.studiifinanciare.ro.
Reprezentantul BNR exemplifică cu cifre. „Mai precis, atâta timp cât noile emisiuni de titluri de stat oferă în cazul nostru randamente de 7-8%, instituțiile financiare vor trebui să propună oferte competitive pentru produsele de economisire, pentru a putea susține creșterea creditării. Este important de menționat că, spre deosebire de depozitele bancare, câștigurile din plasamente în titluri de stat sunt scutite de taxe. Acest lanț de cauze și efecte poate genera un fenomen de crowding out prin intermediul canalului depozitelor. Spre deosebire de celelalte metode discutate anterior, această formă de crowding-out afectează întregul spectru de credite, destinate atât investițiilor private, cât și consumatorilor. Totodată, trebuie avut în vedere că finanțarea atrasă de stat în lei, pe piața locală, reintre aproape imediat în sistemul bancar și în circuitul economic sub formă de lichidități. În concluzie, acest articol evidențiază că, în condiții de dominanță fiscală, creșterea cheltuielilor de finanțare ale statului poate duce la fenomenul de crowding out pe canalul depozitelor bancare, cu consecințe negative asupra stabilității financiare și, în final, asupra sectorului economic real”, explică prim-viceguvernatorul BNR.
AICI poate fi consultată complet analiza, inclusiv detalii tehnice și concluzii precise
Badea analizează și mecanismele care determină statul să se împrumute la costuri tot mai ridicate, influențând astfel și nivelul dobânzilor bancare.
„Într-un mediu caracterizat de volatilitate accentuată, în care datoria publică înregistrează creșteri semnificative, statul folosește o pondere importantă din finanțarea totală disponibilă pe piața internă, iar presiunile asupra costurilor de împrumut se transmit către întregul sistem financiar. Astfel, creșterea ratelor dobânzilor la titlurile de stat nu doar că majorează cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei, ci și limitează spațiul de manevră al instituțiilor financiare și al investițiilor private în economie, acestea fiind nevoite să concureze cu statul pentru aceleași resurse financiare. Presiunea va fi atât pentru atragerea depozitelor bancare la dobânzi crescute, cât și pentru plasamentele active bancare, influențate de posibilitatea investițiilor în titluri de stat cu rate mai mari ale dobânzilor și de capacitatea de a acorda credite în condiții de creștere a ratelor dobânzilor. În cazul României, toate aceste elemente afectează economia, determinând creșterea dobânzilor și reducând creditarea sectorului real. În analiza perspectivelor de creștere economică pentru anul următor, cu un deficit de cerere (gap negativ de producție) de peste 3%, efectele de crowding out pot amplifica aceste probleme, având implicații negative asupra potențialului de dezvoltare economică”, subliniază Leonardo Badea.
AICI poate fi consultată integral analiza, inclusiv detalii tehnice și concluzii relevante
