Cristian Popa, BNR, Foto: Inquam Photos / George Călin
În mass-media, atât online cât și print, precum și în emisiunile televizate și la conferințele economice, se repetă obsesiv tema „Paștelui cel mai scump din istorie” și a „exploziei prețurilor”. De asemenea, se vehiculează despre „cea mai mare inflație din Europa”, deși România se situează pe locul al doilea (după Ungaria), iar Polonia este apropiată de nivelul nostru, conform unei opinii a lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Discuția este rar echilibrată sau bine argumentată, iar câțiva comentatori, având un discurs predominant negativist, creează impresia că „este rău și urmează o criză”, impresie care se apropie de realitate.
Mesajele Băncii Centrale, bine și corect argumentate, bazate pe date, dar lipsite de senzationalism, nu reușesc să iasă în evidență din zgomotul mediatic.
Câteva observații ale expertului bancar:
- Repetarea obsesivă a unor mesaje tendențioase, incorecte sau scoase din context poate genera percepții diametral opuse realității, inducând panică și iritare. Cu toate acestea, știrile negative se vând mai bine, sunt mai ușor distribuite și atrag publicul. Este însă necesar să fim obiectivi și să judecăm cu discernământ.
- Inflația este o rată de creștere: când rata inflației era de 16,8%, coșul de consum se scumpea cu 16,8%; când rata inflației este de 5%, coșul de consum continuă să se scumpească, dar cu o rată mai mică. Reducerea inflației nu înseamnă ieftinirea prețurilor, ci o diminuare a ritmului de creștere a acestora.
- Băncile centrale își propun o inflație pozitivă, pentru a evita deflația. Acest obiectiv este stabilit transparent pentru evitarea deflaţiei, iar acest sistem este adoptat global. Ținta este declarată – de exemplu, în România, 2,5%, plus/minus un punct procentual. Prin urmare, Paștele va fi mereu mai scump de la an la an, și acest aspect este public. La negocieri, depozite și credite, se ia în considerare inflația.
- Diferența dintre 16,8% și 5% inflație este semnificativă: în primul caz, prețurile se dublează în aproximativ 4 ani, iar în al doilea, în 14 ani. Cu toate acestea, o rată de inflație actuală de 5%, cu tendința de scădere, nu justifică titluri senzaționale.
- O inflație de 5% față de 2% sau 16% față de 8% este similar prezentată ca „dublare a inflației”.
- Nivelul actual al inflației, mai mare decât ținta, este influențat de incertitudinea economică, deficitul fiscal și efortul economiei de a evita recesiunea. Creșteri salariale semnificative pot face dificilă scăderea prețurilor la consum.
- Convergența către mediile europene este esențială pentru prețuri. Pentru o convergență a salariilor, fie prețurile trebuie să fie similare, fie productivitatea trebuie să crească.
- România își menține prețurile mai mici decât media europeană, excepție fiind Bulgaria. Prețurile medii în România sunt cu 39% mai mici decât în UE.
- Experiența individuală poate diferi în funcție de preferințe și localizare. Cu toate acestea, statistic, prețurile rămân mai mici în România.
- Inflația trebuie raportată la venituri. În ultimii ani, salariile medii au crescut, peste ratele inflației. În 2024, inflația medie a fost de 5,6%, în timp ce salariul mediu a crescut cu 11,4%, iar pensia medie cu 40%!
- Perspectivele pentru viitor includ o continuare a scăderii inflației, conform previziunilor.
BNR a acționat și continuă să acționeze conform responsabilităților sale. Pentru o scădere sustenabilă a inflației, este esențială reducerea deficitului fiscal și eliminarea incertitudinii economice.
Explicarea fenomenelor economice este complexă, mai ales într-o cultură care preferă senzationalismului raționamentului. Este însă datoria băncilor centrale să explice factorii implicați.
Despre titluri de genul „Știre-șoc de la BNR! Cursul a crescut cu 0,0002 lei” în alte ocazii.
