Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar totuși de aproape patru ori peste ținta stabilită de BNR. Scăderea marginală a inflației a fost determinată în mare parte de ieftinirea temporară a unor produse alimentare și combustibili. O recoltă agricolă bună în acest an și scăderea prețului petrolului au temperat inflația pe termen scurt.
Creșterile de prețuri s-au extins în întregul sector economic
Totuși, tarifele la energie electrică și gaze naturale continuă să majoreze costurile zilnice ale populației. Prețurile au crescut ca urmare a liberalizării pieței energiei și a ajustărilor tarifare din a doua jumătate a anului. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor, din august 2025, a contribuit la majorarea prețurilor în lanț.
Inflația de bază, care exclude fluctuațiile frecvente ale prețurilor la alimente și energie, se menține peste 8%. Aceasta indică faptul că inflația s-a extins în întreaga economie, afectând inclusiv serviciile și produsele procesate.
Inflația, principalul motiv al nivelului ridicat al dobânzilor
BNR a decis să păstreze dobânda de referință la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Oficialii BNR susțin că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales având în vedere factorii externi și fiscali care o stimulează. Scăderea dobânzilor ar facilite accesul la credite și ar putea duce la creșterea cheltuielilor, ceea ce ar putea accelera inflația în continuare.
Efectele acestei politici se reflectă și pe piața valutară și în costul creditelor. Leul s-a depreciat ușor față de euro în octombrie, cu aproximativ 0,3%, evoluție influențată de situația pe piețele internaționale și de incertitudinile fiscale interne. În același timp, dobânzile pentru credite au rămas ridicate, împrumuturile pentru consumatori având o medie de aproape 7,7%, iar cele pentru companii apropiindu-se de 9%.
Dobânzile excesive blochează investițiile private
Totodată, ratele mari ale dobânzilor nu impactează doar consumul, ci și planurile de investiții. Creditele mai costisitoare determină antreprenorii să amâne sau să reducă proiectele de extindere. Acest efect se resimte mai intens în mediul privat, unde deciziile de expansiune depind direct de nivelul costului finanțării. În schimb, investițiile realizate din fonduri publice sau europene sunt mai puțin sensibile la fluctuațiile dobânzilor.
Pe termen scurt, românii nu trebuie să se aștepte la dobânzi mai reduse. O scădere semnificativă a inflației este prognozată abia din a doua jumătate a anului 2026, după ce se vor diminua efectele majorărilor de taxe și scumpirilor din energie. „Efectele directe ale șocurilor de ofertă asupra inflației sunt temporare, urmând o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației în trimestrul III 2026”, menționează BNR.
Economia crește, dar într-un mod dezechilibrat
Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025, față de aceeași perioadă a anului anterior. Deși avansul a fost mai accentuat comparativ cu trimestrul II, BNR subliniază că această creștere economică nu este una sănătoasă și echilibrată. Îmbunătățirea este susținută aproape exclusiv de investiții, în timp ce consumul populației scade.
Investițiile au avansat cu 8,3% în ultimul an, în special în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. În schimb, cheltuielile de consum ale populației au crescut foarte puțin, cu doar 0,5%, din cauza scăderii puterii de cumpărare.
Salariile nu țin pasul cu creșterea prețurilor
Conform datelor BNR, salariul real, ajustat pentru inflație, a înregistrat o scădere de aproximativ 4,2% în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului anterior. Deși salariile nominal au crescut, creșterea prețurilor a fost mai mare, diminuând puterea de cumpărare.
Această diminuare s-a reflectat în scăderea consumului. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar sectorul recreațional a consemnat un declin de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai afectate au fost turismul, restaurantele și hotelurile, unde încasările au scăzut cu peste 9%.
Românii continuă să-și reducă cheltuielile
Consumatorii amână achizițiile de valoare mare și reduc cheltuielile în toate segmentele, nu doar în cele neesențiale. Încrederea în viitorul economic s-a deteriorat în trimestrul III comparativ cu trimestrul II, indicatorul specific înregistrând minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute din ultimii ani.
Prudența se reflectă și în preferința românilor de a-și depune economiile în bancă. Potrivit BNR, depozitele în lei și valută ale populației în bănci au crescut cu 3,9%, respectiv 15,7%, în luna noiembrie, comparativ cu aceeași lună a anului anterior.
Industria se menține în stagnare, serviciile în scădere
Producția industrială a stagnat în octombrie, înregistrând un avans nesemnificativ de 0,2% față de aceeași lună din 2024. Evoluția sectorului industrial a variat de la un domeniu la altul, energia înregistrând creșteri, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă au continuat să scadă.
De asemenea, serviciile și comerțul au înregistrat o scădere de peste 4% față de octombrie 2024, din cauza diminuării consumului populației.
Reduceri ale numărului de angajați
Numărul de salariați a fost mai mic în luna octombrie comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, în scădere cu 0,4%, indicând o abordare mai precaută a firmelor în privința angajărilor. Rata șomajului a fost de 5,9%, ușor mai scăzută față de luna anterioară, dar cererea de forță de muncă continuă să scadă. În același timp, salariile din sectorul privat au rămas în creștere, cu peste 8%, chiar dacă ritmul majorărilor începe să încetinească în condițiile unei activități economice mai slabite.
Vesti favorabile din comerțul exterior
Unul dintre cele mai pozitive indicii este reducerea deficitului comercial cu aproape 19% față de octombrie 2024. Exporturile au fost susținute de domeniile agriculturii, energiei și industriei auto, în timp ce importurile au scăzut din cauza cererii interne în scădere.
Perspectivă pentru ani dificili
Evoluțiile analiștilor BNR relevă că economia României va rămâne vulnerabilă în viitorul apropiat. Reducerea deficitului bugetar va necesita implementarea unor măsuri fiscale mai dure, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile pe piețele energetice continuă să generate incertitudine. De asemenea, absorbția fondurilor europene va juca un rol esențial în susținerea investițiilor.
Emitentul central indică faptul că aceste evoluții conturează o perioadă prelungită de creștere economică modestă, caracterizată prin inflație ridicată și dobânzi mari.
