Dobânda de referință a fost menținută de banca centrală în funcție de evaluările și datele disponibile în prezent, precum și în contextul incertitudinilor ridicate.
Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, s-a stabilit menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei pentru facilitățile de depozit la 5,50% pe an.
Totodată, Consiliul a hotărât menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor financiare, conform comunicatului emis luni de BNR.
Ce relevă analizele BNR
„Rata anuală a inflației a urmat o tendință de descreștere lentă în debutul trimestrului IV 2025, coborând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, influențată de scăderile marcante ale prețurilor combustibililor și energiei.
Rata inflației CORE2 ajustat a continuat să crească în trimestrul IV 2025, atingând 8,5% în decembrie, față de 8,1% în septembrie, fiind influențată de costurile salariale ridicate și așteptările inflaționiste de pe termen scurt, precum și de creșterea prețurilor energiei electrice, cotațiilor agroalimentare și fluctuațiile cursului leu/euro.
Pe parcursul anului 2025, inflația anuală s-a majorat cu 4,55 puncte procentuale, de la 5,14% în decembrie 2024, fiind determinată în principal de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și de majorarea TVA și a accizelor începând cu 1 august.
Inflația calculată pe indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a urcat în decembrie 2025 la 8,6%, de la 5,5% în decembrie 2024, în timp ce media anuală a inflației IPC a crescut la 7,3%, comparativ cu 5,6% în decembrie 2024. În același interval, media inflației IAPC a fost de 6,8%, față de 5,8% în decembrie 2024.
La începutul anului 2026, în ianuarie, inflația anuală s-a diminuat ușor, la 9,62%, impactul scăderilor din segmentul energetic fiind echilibrat de majorarea prețurilor pentru bunurile și serviciile administrate, menținând inflația CORE2 ajustat la 8,5%.
Conform datelor preliminare, activitatea economică din trimestrul IV 2025 a scăzut cu 1,9%, după o reducere de 0,1% în trimestrul anterior, iar dinamică anuală a coborât la 0,1% față de 1,7% în trimestrul anterior. În 2025, creșterea economică a încetinit la 0,6%, comparativ cu 0,9% în 2024.
Conform indicatorilor de ultimele luni, cererea agregată și sectoarele principale au manifestat evoluții diferite în ultimele trei luni din 2025. Astfel, vânzările cu amănuntul au înregistrat o contracție accentuată, producția industrială a avut o scădere ușoară, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a rămas pozitiv, dar mai redus. Exporturile de bunuri și servicii au crescut mai puțin comparativ cu importurile, determinând o restrângere a deficitului comercial și o reducere a deficitului de cont curent, în condițiile unor balanțe ale veniturilor deteriorate. În ansamblu, deficitul comercial și cel de cont curent au slăbit ușor pe parcursul anului 2025.
Numărul salariaților a încetinit reducerea în ultimele trimestre ale anului, în contextul unei contracții moderate comparativ cu perioada similară a anului anterior. Rata șomajului calculată conform standardelor internaționale a scăzut ușor, iar evoluția salariului brut a continuat să serigide, dar într-un ritm mai lent. Intențiile de angajare s-au dezinflamat, iar deficitul forței de muncă s-a diminuat.
Principalele rate ale pieței monetare interbancare au diminuat în primul trimestru al anului, revenind la nivelurile din aprilie 2025. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au înregistrat scăderi, atinsând cele mai scăzute valori din ultimele 18 luni, influențate de percepția mai favorable asupra riscului economic și financiar. Cursul leu/euro a fluctuat, scăzând semnificativ în primele zile ale lui 2026, apoi recuperând teren, în timp ce leul s-a deprețit față de dolar în prima jumătate a lunii, fiind ulterior întărit.
Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să scadă, ajungând în decembrie 2025 la 6,2%, față de 6,8% în noiembrie. Ritmul de creștere în valută s-a ralentit, însă ponderea creditelor în lei a scăzut ușor la 68,2% în decembrie, comparativ cu 68,7% în noiembrie.
Previziuni privind evoluția inflației
În ședința de luni, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, actualizat cu cele mai recente date și informații disponibile.
„Conform prognozei din Raport, inflația anuală va continua ușor să scadă în primul trimestru al anului 2026 și va înregistra o creștere în trimestrul următor, influențată de efecte de bază și de evoluția prețurilor unor bunuri, precum și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, după expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică și majorările TVA și accize.
Se estimează o reducere bruscă a inflației în trimestrul III 2026, odată cu finalizarea efectelor directe ale șocurilor de pe piața ofertei, urmată de o descreștere graduală, în semestrul I 2027, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, precum deficitul de cerere agregată, așteptată să crească până la sfârșitul anului curent, dar să rămână sub valorile anterioare previziunilor.
Măsurile viitoare de politici fiscale și monetare vor continua să influențeze evoluția inflației și stabilitatea macroeconomică, însă incertitudinile și riscurile asupra perspectivelor economice rămân semnificative, în principal din cauza factorilor externi.
Tensiunile geopolitice, conflictele comerciale globale și planurile de consolidare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele membre ale UE sunt principalele surse de risc în această perioadă.
Utilizarea intensă a fondurilor europene, în particular a celor din PNRR, este crucială pentru contracararea efectelor negative ale ajustărilor bugetare și a conflictelor internaționale, precum și pentru promovarea reformelor structurale și tranziției energetice.
De asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și postura băncilor centrale din regiune, sunt aspecte relevante pentru evoluțiile viitoare.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR urmăresc menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind la creștere economică sustenabilă. Politicile macroeconomice echilibrate și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru creșterea durabilă a economiei românești.
BNR monitorizează atent mediul intern și extern, fiind pregătită să intervină cu instrumentele sale pentru atingerea obiectivului stabilit privind stabilitatea prețurilor și menținerea echilibrului financiar.
Noul Raport trimestrial privind inflația va fi prezentat în cadrul unei conferințe de presă pe 18 februarie 2026, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe site-ul instituției pe 27 februarie 2026.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație pentru politica monetară este programată pentru 7 aprilie 2026.
