România dispune de o alocare financiară totală de 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde sunt granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Aceste fonduri sunt destinate realizării de lucrări de infrastructură, digitalizării administrației publice și modernizării sistemului de sănătate și educație.
Anervare de fonduri
Cu toate acestea, România se confruntă cu întârzieri semnificative. Până la finalul lunii septembrie 2024, țara a încasat doar 9,4 miliarde de euro din alocările totale, adică aproximativ o treime. Îngrijorător este faptul că, din acești bani, doar 4,1 miliarde de euro au fost efectiv cheltuite la finalul trimestrului al III-lea din 2024.
Conform prognozelor, România a îndeplinit doar 14% din obiectivele stabilite, având 448 de jaloane rămase din 518, conform datelor Comisiei Europene. Acest ritm lent de absorbție și implementare a fondurilor reprezintă o preocupare majoră, existând riscul ca fondurile să nu mai fie disponibile în lipsa reformelor necesare.
Risc de suspendare a plăților
Un oficial al BNR a avertizat că România este singura țară cu risc de suspendare a plăților din cauza deficitului bugetar excesiv.
Expertul subliniază că PNRR nu se limitează doar la absorbția fondurilor europene, ci la modernizarea structurii României. Această oportunitate neobișnuită de a primi 28,5 miliarde de euro pentru dezvoltare necesită reforme, disciplină fiscală și investiții strategice pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
Beneficiile obținerii acestor fonduri sunt multiple: nu numai că se asigura o sursă importantă de finanțare, dar se impune și un set clar de reforme care sprijină dezvoltarea sustenabilă.
Expertul atrage atenția asupra expirării PNRR în doi ani, moment în care sumele ramase necheltuite vor fi pierdute.
Necesitatea de noi reforme
Dincolo de întârzierile generate de reformele nerealizate, România se confruntă cu noi provocări. Printre acestea se numără necesitatea de a implementa noi reforme, inclusiv în domeniul fiscal.
Recent, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat necesitatea introducerii unei noi taxe auto.
În contextul acestor reforme, se analizează și alte măsuri: creșterea impozitului pe venit, pe profit și a TVA, precum și o reformă a salarizării bugetare.
Alte provocări
Printre factorii care au contribuit la întârzierile din 2024 se numără reforma pensiilor și lipsa guvernanței corporative în companiile de stat.
Reforma pensiilor vizează implementarea unui sistem bazat pe contribuții, iar în companiile de stat este necesară numirea de directori independenți, neafectați de interese politice.
