Instabilitatea piețelor financiare și efectele politicilor comerciale controversate, atât în SUA, cât și în alte state, prezintă riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară a României, într-un context deja vulnerabil, afectat de șocurile economice consecutive din ultimii ani. Concluziile apar în Raportul asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României (BNR) pe luna iunie.
Documentul menționează că rezistența sectorului bancar românesc la potențialele șocuri macroeconomice și politice rămâne adecvată.
Principalele riscuri pentru stabilitatea financiară identificate de BNR sunt:
- incertitudinile economice globale, în contextul evenimentelor geopolitice complexe,
- degradarea balanțelor macroeconomice interne,
- riscul de neplată a creditelor de către sectorul privat,
- și riscul asociat provocărilor de securitate cibernetică și inovație financiară.
„Având în vedere complexitatea situației geopolitice, principalele riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară din România persistă, la fel ca și la nivel european. Din punct de vedere ciclic, au fost identificate două riscuri majore și două riscuri sistemice de intensitate moderată. Riscurile majore sunt: i) incertitudinile economice globale, în contextul evenimentelor geopolitice, cu probabilitate de agravare în viitor; și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Cele două riscuri sistemice de intensitate moderată sunt: i) riscul de neplată a creditelor acordate sectorului privat și ii) riscurile asociate securității cibernetice și inovării financiare, perspectiva pentru acestea din urmă fiind de agravare în perioadele următoare”, precizează raportul BNR.
„Riscul corecțiilor bruște pe piețele financiare internaționale rămâne important”
Pe plan global, riscurile s-au accentuat, iar efectele directe și indirecte ale protecționismului comercial, generate de schimbările politicilor comerciale din SUA și de măsurile de răspuns ale altor țări, pun presiune suplimentară asupra stabilității financiare. Tensiunile comerciale apar într-un context deja vulnerabil, afectat de șocuri succesive în anii anteriori și de tensiunile geopolitice persistente, exacerbate de conflictul din Ucraina și din Orientul Mijlociu.
„Aceste evoluții au amplificat semnificativ incertitudinile legate de politicile economice, estimările înregistrând maxime istorice”, subliniază BNR.
Prognozele pentru creșterea economică globală sunt în scădere, iar evoluțiile recente macroeconomice și geopolitice au mărit riscurile legate de sustenabilitatea datoriei publice, într-un context de nivel ridicat al îndatorării publice la nivel mondial.
Sentimentul investitorilor a fost afectat de problemele din politicile economice, conducând la o volatilitate crescută pe piețele financiare internaționale, în special din luna aprilie, mai arată raportul BNR.
„În perspectivă, riscul unor ajustări bruște pe piețele financiare internaționale rămâne important, având în vedere evaluările ridicate de pe anumite segmente ale piețelor de capital și ale obligațiunilor corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar în ansamblu și-a menținut rezistența până în prezent”, susțin autorii documentului.
Situația internă
Conform surselor citate, balanțele macroeconomice interne s-au înrăutățit. În 2024, activitatea economică a încetinit considerabil, sub previziunile anterioare, produsul intern brut crescând în termeni reali cu 0,8%, cel mai slab rezultat din ultimul deceniu, cu excepția anului 2020, afectat de pandemia COVID-19.
Activitatea economică a crescut lent și în primul trimestru al anului 2025, cu 0,3% în termeni anuali, consecință a unei diminuari a consumului si a unui efect negativ al exporturilor.
BNR evidențiază că în 2024 deficitele bugetare s-au agravat, într-un context de performanță economică mai slabă decât cea prevăzută.
În același timp, implementarea lentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a condus la blocaje în accesarea fondurilor și la întârzieri în investițiile preconizate. Fără politici fiscale care să susțină consolidarea fiscală, atingerea deficitului bugetar țintă de 7% este dificilă și dependentă de multiple incertitudini.
„Prognozele recente indică o revenire graduală și mai modestă a activității economice decât se anticipa inițial, până la 2,8% în 2026, în timp ce pentru 2025 prognozele au fost reduse (la 1,6%, de la 3,3%). Încetinirea economică a fost însoțită de agravarea deficitului bugetar, pe fondul creșterii cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a fost de 9,3% în 2024 (metodologie ESA 2010), fiind cea mai ridicată printre statele Uniunii Europene, semnificativ peste nivelul următorului rang (6,6% în Polonia). În primele patru luni ale anului 2025, execuția bugetară a înregistrat un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai redus decât cea din aceeași perioadă a anului precedent. Lipsa măsurilor fiscale solide de consolidare bugetară îngreunează atingerea țintei de deficit bugetar de 7% prevăzută în Planul bugetar-structural național pe termen mediu.”
În privința riscului de neplată a creditelor acordate sectorului privat, banca centrală semnalează o ușoară deteriorare a calității creditelor acordate companiilor, mai ales celor garantate de stat și IMM-urilor.
„Situația financiară a firmelor s-a deteriorat, în schimb, pentru populație, avuția netă oferă o rezervă financiară semnificativă în caz de șocuri negative. Capacitatea de servire a datoriei populației s-a îmbunătățit.”
Riscurile cibernetice au crescut ca urmare a escaladării disputelor comerciale și conflictelor internaționale, exacerbate de evoluțiile tehnologice.
„În contextul digitalizării intense și al conflictelor geopolitice, riscurile cibernetice devin din ce în ce mai importante. Această situație este marcată de o accentuată fragmentare globală și de utilizarea tot mai recurentă a atacurilor cibernetice ca instrumente în conflictele moderne. Deși numărul exact al acestora este necunoscut, informațiile disponibile indică o extindere notabilă în ultimul deceniu, inclusiv o creștere a atacurilor sponsorizate de state. Unele țări folosesc și grupuri de criminalitate informatică. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale a creat o dependență crescută de infrastructurile digitale, expunând organizațiile (inclusiv instituțiile financiare) la un spectru mai larg de amenințări de tip cibernetic.”
Tendințele europene legate de riscurile cibernetice se reflectă și în România. Atacurile DDoS și phishing sunt cele mai comune amenințări pentru băncile românești, care investesc constant în infrastructura digitală pentru a răspunde provocărilor digitale. De asemenea, campaniile de inginerie socială (phishing, smishing, vishing) au crescut în perioada recentă, concentrându-se asupra persoanelor fizice.
„Este esențială conștientizarea riscurilor cibernetice la nivelul populației, prin informarea eficientă despre tipurile de atacuri frecvente. BNR atenționează și despre tentativele de fraudă în numele instituției, acestea nu solicită date bancare sau de identitate, și nici transferuri de bani.”
