În esență, Banca Națională a României (BNR) emite bani care ajung în sistemul bancar. Statul se împrumută apoi masiv de la bănci pentru a acoperi cheltuielile, generate în principal de majorările de salarii și pensii din anul anterior.
Masa monetară în expansiune
La finalul lunii februarie 2025, masa monetară în sens larg (M3) a atins 737,1872 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 0,3% față de luna precedentă (-0,6% în termeni reali) și cu 9,0% față de februarie 2024 (3,8% în termeni reali), potrivit BNR.
În consecință, volumul total al masei monetare se ridică la 737 de miliarde de lei, echivalentul a 147 de miliarde de euro.
Un deficit bugetar semnificativ
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), depășind estimarea de 5%.
Această valoare este semnificativ peste limita maximă de 3% prevăzută de tratatele europene.
Pentru anul curent, autoritățile guvernamentale au ca obiectiv reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB.
Viteza de circulație a monedei în creștere
Un specialist în domeniul financiar a explicat că creșterea masei monetare cu 9% nu implică neapărat o rată de inflație similară, deoarece viteza de circulație a banilor în economie a crescut, de asemenea.
Pe de altă parte, cererea sporită de lichidități în economie provine din deficitul bugetar al statului.
Acțiuni pentru susținerea statului
Un analist economic afirmă că BNR emite bani pentru a permite statului să se împrumute și să acopere cheltuielile publice.
„BNR tipărește bani pentru ca statul să se împrumute. Statul câștigă în situații de inflație excesivă. Nu putem uita de majorările anticipate la facturile de energie și posibil la accizele la carburanți. Ministrul Finanțelor, indiferent de persoană, este adesea responsabil pentru astfel de manevre. Deja, în primele două luni ale acestui an, deficitul bugetar a ajuns la 30 de miliarde de lei, reprezentând 1% din PIB doar pe luna februarie. În acest ritm, deficitul bugetar ar putea atinge 12% din PIB pe an”, a declarat specialistul pentru o sursă de informare.
O altă sursă a raportat că deficitul bugetar din primele două luni ale anului se ridică la 1,58% din PIB, adică 30 de miliarde de lei.
Perspective pentru viitorul apropiat
Specialistul avertizează că România ar putea apela la ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI) din toamnă.
Totodată, se anticipează majorări de taxe începând cu vara, după alegerile prezidențiale.
Un alt economist a estimat, într-o emisiune televizată, posibilitatea unei majorări a TVA cu 2 puncte procentuale, de la 19 la 21%, și o creștere a impozitului pe venit de la 10 la 16%.
Banii din PNRR, condiționați de reforme
Dacă deficitul bugetar continuă cu procente semnificative pe lună, reintrarea într-un program de asistență financiară la FMI devine posibilă. De asemenea, majora taxelor în viitorul apropiat devine tot mai probabil. România dispune de fonduri considerabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă acordarea acestora este condiționată de reforme.
„Ca să primești bani trebuie să faci reforme, dar politicienii nu vor. Ei nici măcar nu consideră o sursă importantă de fonduri PNRR. Sunt 28 de miliarde de euro din PNRR, însă România se împrumută cu 50 de miliarde de euro anual?” a declarat analistul economic.
Comisia Europeană a atenționat că țara noastră nu și-a îndeplinit obiectivele din PNRR, iar BNR a exprimat îngrijorări cu privire la întârzierea semnificativă în executarea acestuia.
Datorie publică crescândă
Statul român s-a împrumutat cu 50 de miliarde de euro anul trecut pentru a finanța deficitul bugetar și a-și acoperi alte obligații.
Conform Spotmedia, încasările de la Uniunea Europeană au fost semnificativ mai mici decât prevăzut, ajungând la 7,2 miliarde de euro.
Măsuri pentru echilibrarea bugetului
În interviuri recente, reprezentanți ai guvernului au subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor publice în urma împrumuturilor semnificative, de aproximativ un miliard de euro pe săptămână în anul precedent.
