Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă cel mai semnificativ risc, evaluat la nivel ridicat. Instituțiile financiare au estimat o probabilitate crescută de apariție, cu un impact potențial peste medie asupra sistemului financiar, considerat dificil de gestionat.
Deficitele gemene ale României (bugetar și de cont curent), combinate cu estimările privind încetinirea creșterii PIB-ului, sunt percepute de către instituțiile de credit ca principale vulnerabilități economice, având potențialul de a afecta calitatea portofoliului de credite.
Deși Guvernul a întreprins acțiuni importante pentru consolidarea fiscal-bugetară, efortul trebuie să continue pentru a stabiliza finanțele publice, conform percepției instituțiilor de credit.
Riscul legat de amenințările cibernetice și de inovația financiară se păstrează pe poziția secundă în clasament ca importanță pentru băncile participante. Probabilitatea de apariție este ridicată și în creștere față de martie 2025, cu un impact peste medie și dificultăți în gestionarea riscului. Atacurile cibernetice, tot mai frecvente în contextul digitalizării sistemului financiar, impun implementarea rapidă și continuă a măsurilor de securitate. În plus, educația financiară a populației joacă un rol crucial în prevenirea fraudelor informatice.
Cadrul legislativ nesigur și inprevizibil în sectorul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității bancare, reprezintă al treilea risc sistemic identificat. Recent, măsurile fiscale și noi reglementări de taxare au generat incertitudine și dificultăți în planificare pentru instituțiile bancare.
Riscul de neplată a creditelor acordate sectorului neguvernamental este, de asemenea, considerat ridicat. Probabilitatea de apariție a acestui risc este în creștere, depășind media, iar impactul potențial asupra sistemului financiar rămâne peste medie, deși băncile îl consideră relativ ușor de gestionat.
Factorii care pot afecta bonitatea companiilor includ condițiile de piață, întârzierile în încasări și creșterea costurilor. În cazul sectorului agricol, fenomenele de secetă și concurența din partea producătorilor din Ucraina adaugă incertitudine.
Al cincilea risc important este creșterea costurilor de finanțare, cauzată de majorarea ratelor dobânzilor și/sau deprecierea cursului valutar, ce pot avea efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special persoane fizice și IMM-uri. Instituțiile financiare estimează o creștere a probabilității de apariție, cu impact peste medie, însă riscul este în continuare considerat moderat de gestionat.
Ultimul risc major semnalat este scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente, influențată de evoluțiile externe și interne. Deși perspectiva s-a ușor îmbunătățit față de martie 2025, incertitudinea privind direcțiile politicilor economice și tensiunile geopolitice persistă.
Deși s-au făcut progrese în relațiile comerciale, atât între SUA și UE, cât și cu China, și s-au depus eforturi pentru calmarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, nivelul incertitudinii geopolitice continuă să fie élevé.
România printre puținele țări europene cu dinamică negativă reală a pieței imobiliare
Riscurile evaluate la nivel moderat sau gestionabil includ expunerea sectorului bancar față de sectorul public, atât din cauza expunerilor directe (ex.: titluri de stat, credite pentru autoritățile centrale și locale), cât și indirecte (ex.: creditele „Prima Casă”). Acestea se plasează pe locul șapte în clasament, cu două poziții mai sus față de martie 2025.
Riscul asociat fluctuațiilor din piața imobiliară rezidențială ocupă cea de-a opta poziție, având o probabilitate de apariție sub medie. În al doilea trimestru din 2025, prețurile locuințelor au crescut moderat în termeni nominali (4,7% anual), dar ajustate pentru inflație, au scăzut cu 1,2%, plasând România printre puținele țări europene cu dinamică reală negativă.
Riscul asociat pieței imobiliare comerciale, depășește cel rezidențial, cu o probabilitate și impact sub medie. Aceasta a manifestat reziliență în prima jumătate a anului 2025, cu investiții estimate la aproximativ 390 milioane de euro, peste valoarea din primul semestru al anului anterior, dar ușor sub nivelul din S1 2024.
Lichiditatea sectorului bancar se situează pe penultima poziție în clasament, cu o probabilitate redusă de apariție și impact sub medie. Lichiditatea rămâne ridicată, conform previziunilor anterioare.
Cel mai scăzut nivel de risc este cel climatic, care a coborât o poziție față de martie 2025.
În această ediție a studiului, s-a inclus o întrebare suplimentară privind categoriile de expunere din sectorul real, care devin mai vulnerabile în ultimul timp din punct de vedere al riscului de credit. Conform băncilor participante, cele mai expuse categorii sunt companiile private din domeniul IMM și persoanele fizice cu venituri reduse. Creșterea TVA, accizelor și a impozitului pe dividende, precum și majorarea costurilor energetice în urma eliminării plafonărilor, vor exercita presiuni suplimentare asupra veniturilor disponibile.
O altă categorie vulnerabilă, din perspectiva anumitor instituții, este cea a creditelor garantate de stat, unde se semnalează dificultăți în acoperirea serviciului datoriei sau lipsa garanțiilor pentru înlocuirea creditelor de capital de lucru.
Anumite instituții financiare au raportat o creștere a riscului de credit pentru portofoliile din sectorul agricol, cauzată de volatilitatea prețurilor, influențată de conflictul Rusia-Ucraina și de seceta severă din 2024.
