În timp ce Germania anunță o creștere etapizată a salariului minim, Bolojan rămâne indecis. Două guverne, două filosofii și, mai ales, ritmuri total diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim în Germania a atins aproximativ 2.200 de euro lunar, în timp ce în România este de circa 800 de euro brut lunar.
Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. S-au discutat măsuri referitoare la salariul minim și tichetele de masă. După negocieri, s-a ajuns la un acord: majorarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, nu s-a stabilit o decizie privind salariul brut minim, care rămâne la nivelul actual de 4.050 lei.
„Având în vedere analiza argumentelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, conform comunicatului Guvernului.
Conferința de presă comună susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (în imagine) și Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și sprijin pentru creștere, la Palatul Victoria din București, marți, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Sindicatele au prezentat diverse variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au evitat riscul creșterii costurilor de producție și concedierilor și au solicitat prudență. Guvernul a decis pentru moment să amâne decizia.
Ce face Germania
În această perioadă, Guvernul Germaniei a hotărât să crească din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim în Germania este de 12,82 euro pe oră, dar va fi majorat la 13,90 euro de la 1 ianuarie, urmând să ajungă la 14,60 euro din 2027.
27 august 2025, Chișinău: Cancelarul german Friedrich Merz susține o conferință de presă la palatul prezidențial, cu ocazia celei de-a 34-a aniversări a independenței Republicii Moldova. Foto: Kay Nietfeld/dpa
Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această modificare. Ministra muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă echitate și recunoaștere pentru cei care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a recunoscut că vor exista mici creșteri de prețuri, dar impactul asupra inflației generale va fi „insignifiant”.
România versus Germania
Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de stabilitate economică și durabilitate politică. Procesul de creștere este planificat în avans, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi aplicat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, precum majorarea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare.
Diferența dintre cele două abordări reflectă și modelele de stat: Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor, consolidând astfel economia internă, și România, care ezită să majoreze salariul minim, chiar dacă acest lucru sprijină veniturile bugetului de stat.
La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan anunță o nouă rundă de consultări „până la sfârșitul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România așteaptă încă o decizie fermă.
România persistă în abordarea lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile importante. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să se mărească de la o ședință la alta.
RECOMANDAREA AUTORULUI
Întâlnirea Consiliului Tripartit s-a încheiat fără o decizie privind salariul minim. A fost convenit doar majorarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 lei.
TABEL | Ce salariu trebuie să ai pentru a fi considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
