În apropierea Anului Nou, premierul Ilie Bolojan s-a confruntat cu mai mulți artiști, însă nu pentru a interpreta muzică, ci pentru a protesta față de modificările propuse Legii Drepturilor de Autor de către Guvern.
Schimbările anticipate printr-o ordonanță de urgență au stârnit nemulțumirea mai multor personalități din lumea artistică. Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Marius Moga, Damian Drăghici și Loredana Groza sunt doar câțiva dintre cei care au semnat o scrisoare de protest împotriva modificărilor Legii nr. 8/1996.
Din conținutul documentului reiese că artiștii solicită păstrarea și reglementarea gestionării colective extinse pentru muzica ambientală, iar în cazul instituirii unui colector unic, cer să fie desemnat din organizațiile existente deja, evitând astfel crearea unei entități noi finanțate din fondurile destinate artiștilor.
De asemenea, creatorii muzicii avertizează că aceste modificări ar putea afecta procesul de colectare și distribuire a drepturilor pentru muzica difuzată în spații publice precum restaurante, baruri, hoteluri, centre comerciale sau mijloace de transport.
„Se urmărește schimbarea modalității de colectare a drepturilor pentru muzica ambientală – prin eliminarea gestiunii colective extinse – și, totodată, reducerea drepturilor care le revin artiștilor.”
Conform semnatarilor, aceste măsuri ar elimina gestionarea colectivă extinsă, mecanismul prin care organismele de gestiune colectivă centralizează încasările și le distribuie către titularii de drepturi care nu sunt membri ai acestor organizații.
Mai mult, renunțarea la gestiunea colectivă extinsă ar transforma plata drepturilor într-un proces „ineficient și vulnerabil la fraudă”: „Plata drepturilor devine opțională în practică”.
Ministrul Culturii susține cu argumente din directivele europene
În esență, în lipsa gestiunii colective extinse, un utilizator ar putea încheia contracte directe cu unul sau doi autori și să continue să difuzeze orice repertoriu, deoarece nu ar exista verificări autentice ale utilizărilor realizate de organismele de gestiune colectivă.
„Autorii (…) nu pot fi transformat în vânători ai utilizărilor propriei muzici”, iar propunerea de a crea un „colector unic” finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști, ar genera costuri suplimentare și riscuri pentru titulari. „Legea trebuie să protejeze drepturile titularilor, nu să creeze facilități pentru evitarea plăților”, afirmă documentul, iar semnatarii subliniază că „nicio directivă europeană nu susține reducerea drepturilor artiștilor,”
Noul ministru al Culturii, Andras Demeter, justifică inițiativa prin faptul că modificările sunt impuse de legislația europeană și că vor conferi „mai multă libertate pentru titularii de drepturi”.
„Fiecare creator își poate gestiona operele în diverse moduri”, incluzând gestionarea directă, prin organisme colective sau combinații ale acestora.
Aspecte ale fenomenului și posibilele consecințe
Gestiunea colectivă reprezintă un mecanism financiar prin care utilizatorii (restaurante, baruri, hoteluri, centre comerciale, transportatori și alte spații de difuzare ambientală a muzicii) trebuie să obțină licențe pentru utilizarea înregistrărilor audio-video.
În lipsa contractelor individuale cu fiecare artist, se încheie un acord colectiv cu organizația de gestiune colectivă a drepturilor de autor (cum ar fi UCMR-ADA în România), și se eliberează o singură licență care acoperă și drepturile artiștilor nereprezentați, aceștia putând alege să-și colecteze singuri drepturile, conform legii (legea 8/96). Această licență extinsă include și artiști internaționali ale căror societăți de gestiune au colaborări în România.
Eliminarea acestui sistem ar duce la un mecanism de colectare bazat exclusiv pe buna-credință a utilizatorului, fără instrumente reale de verificare a difuzărilor muzicale.
Artiștii propun ca „colectorul unic” să fie o organizație de gestiune existentă, desemnată de aceasta, cu finanțare asigurată din comisionul de administrare, limitat la 15% din sumele repartizate fiecărui titular, conform Legii 8/96. Crearea unei noi entități, implicând costuri suplimentare și resurse, este văzută drept o practică nerecomandată și dăunătoare titularilor de drepturi.
Discuțiile din 15 decembrie între Ilie Bolojan și reprezentanții artiștilor, referitoare la modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor și conexe, pentru alinierea cu normele europene și simplificarea mecanismelor actuale, nu au avut rezultate concrete.
