„Nu este ușor să ia astfel de decizii. Nu trebuie să ne ascundem. Niciunui partid din coaliție nu-i e ușor să-și asume aceste responsabilități. Dar știm că nu există altă cale. Putem discuta despre procente, despre o mică reducere, dar dacă nu micșorăm pierderile, dacă nu diminuez cheltuielile necontrolabile, ceea ce câștigăm suplimentar va fi absorbit de aceste cheltuieli. Aceasta este problema, iar asta nu trebuie ignorată în administrația locală. Trebuie rezolvată în toate domeniile”, a declarat marți seară Ilie Bolojan, când a fost întrebat de presa online, dacă consideră că demisionează.
Premierul a subliniat că nu este normal să existe multiple servicii guvernamentale ale diverselor ministere, cu 3, 4, 5, 6, 7 servicii în același județ, cu 7 directori pentru 7 servicii, deoarece nu se justifică.
„Un subiect intens dezbătut cu primăriile a fost reducerea personalului din Poliția Locală. Cu toate că dorim servicii de ordine publică și siguranță pentru comunități, și conștientizăm că trebuie plătit pentru asta, într-o reședință de județ avem un centru de comandă al Poliției Naționale, eventual la municipiu un centru al Poliției județene, un centru al Jandarmeriei și unul al Poliției Locale. Imaginează-ți un cetățean martor la un incident, care nu știe unde să apeleze. Poate sună la Poliția Națională sau la Poliția Locală. Rezultatul poate fi trimiterea a două echipaje sau chiar lipsa oricărui răspuns. Camerele de supraveghere, prezente în majoritatea localităților din țară, sunt în dispeceratele Poliției Locale, dar accesul Poliției Naționale la imagini este limitat; a precizat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă Guvernul va adopta măsurile din pachetele 1 și 2, și dacă se va ajunge la o rată TVA de 23-24%, dar și că la Ministerul Finanțelor există estimări cu un TVA de 24%, premierul a spus: „Dacă nu vom aplica aceste măsuri de reducere a cheltuielilor, este doar o chestiune de timp până când veniturile vor fi consumate de creșterile substantiale ale cheltuielilor. Indiferent de guvernul care va urma, acesta va fi pus în situația să găsească fie o sursă suplimentară de venit, fie modalități de reducere a cheltuielilor”.
„Consider că măsurile luate până acum pentru creșterea veniturilor nu mai necesită noi acțiuni în acest sens. Suntem într-o situație dificilă. Aceasta poate fi rezolvată doar prin scăderea cheltuielilor. Este vorba despre un sistem de tip vas comunicant.”
De asemenea, Bolojan a afirmat că nu se mai pot crește cheltuielile în domeniul Sănătății, resursele financiare fiind epuizate.
„Anul acesta am avut un buget la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) de 77 de miliarde de lei și CNAS ne-a informat că mai au nevoie de 10-11 miliarde pentru a acoperi cheltuielile anului, datorită întârzierilor la plata medicamentelor și a altor servicii. Deși avem 370 de spitale în România, aproximativ 100 dintre acestea înregistrează cheltuieli cu personalul ce depășesc 85-90% din buget. Gândiți-vă că dacă 1% din bugetul unui spital se cheltuiește pe medicamente și încă 2-3% pe alte materiale, ce rămâne pentru pacienții din zonă? Nu cred că este suficient. Dar, ce s-a întâmplat? Atunci când s-au majorat salariile în sistemul de sănătate în 2017-2018, prin legislația de atunci, s-au alocat direct sume pentru salarizare, iar astăzi 60-70% din sumele primite de fiecare spital vin ca diferențe salariale. Aceasta înseamnă că dacă există pacienți, se generează venituri; dacă nu, banii sunt totuși plătiți. Niciun manager nu este interesat să urmărească banii astfel gestionați.”
Ilie Bolojan susține că acest sistem trebuie modificat, deoarece nu putem continua să creștem în fiecare an alocațiile pentru Sănătate, fără a se observa o ameliorare a calității serviciilor medicale și a satisfacției pacienților.
