În Ungaria, se va acorda a 14-a pensie. În România, toate pensiile peste 3.000 de lei au fost reduse. În Polonia, pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania, creșterea va fi de 3,73%. În România, prețurile continuă să crească, în timp ce pensiile îngheață. Între timp, agenda publică este dominată de discuțiile despre pensiile magistraților, aspect considerat un „dușman colectiv” de către premierul Ilie Bolojan, deși numărul judecătorilor și procurorilor beneficiari este de doar 8.000, fiind o miză politică majoră, în timp ce peste 4 milioane de pensionari își văd puterea de cumpărare diminuată lunar.
În contrast cu România condusă de Bolojan, unde pensiile au fost reduse cu o treime și celelalte au fost înghețate, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz intenționează să crească veniturile pensionarilor.
Când Bolojan și „specialii” se confruntă, milioane de pensionari suferă
Ilie Bolojan, premierul României
De peste două luni, România se află în dezbaterea intensă privind pensiile speciale ale magistraților. Deși subiectul domină discursul public, impactul său economic este mai mic decât pare. Din totalul de 4,69 milioane de pensionari, cei care beneficiază de pensii speciale reprezintă mai puțin de 10%, incluzând militari, veterani, revoluționari și alții. În cazul pensiilor magistraților, aceștia reprezintă doar 0,2% din total, adică 0,02% din ansamblul pensiilor.
Pus în oglindă, majoritatea măsurilor în domeniul pensiilor au vizat debirocratizarea și reducerea pachetelor de beneficii pentru o masă largă de pensionari, în timp ce conflictul privind pensiile magistraților continuă să acapareze atenția politică. Începând din august, 1,8 milioane de români și-au văzut pensiile diminuate, mamele au avut indemnizațiile reduse, iar tinerii universitari au pierdut bursele, toate aceste măsuri fiind implementate rapid și fără reacții majore din partea societății civile.
Generația activă a României plătește pensiile curente
Tineri participanți la festivitățile de Ziua Imnului Național, marți, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
Anul trecut, aproximativ 8,5% din PIB a fost utilizat pentru plăți de pensii, dintre care doar 1,2% pentru pensii speciale.
Contribuțiile salariaților au acoperit doar 6% din PIB, generând un deficit de peste 2,5%, adică mai mult de 35 de miliarde de lei. Astfel, România cheltuiește cu o treime mai mult pentru pensii decât colectează.
În 2022, în România erau 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de angajați activi. Conform evoluției actuale, până în 2050, raportul dintre angajați și pensionari va tinde spre unu la unu, adică un angajat va susține un pensionar.
România are 4,2 milioane de pensionari cu pensii reducțiate, înghețate și neindexate
Persoane în vârstă participând la o conferință de presă despre recalcularea pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.
Pensiile în România sunt înghețate în acest an, după ce indexarea din ianuarie 2025 nu a mai fost aplicată. În plus, indexarea pensiilor a fost anulată pentru anul 2026, din cauza deficitului bugetar, care trebuie redus sub 5%. Începând din august, 1,8 milioane de pensionari au avut venituri diminuate ca urmare a introducerii CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.
Coaliția continuă lupta cu alte categorii de beneficiari de pensii speciale
Judecători și lideri ai serviciilor de informații participând la ceremonia de depunere a Jurământului de Învestire, luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din București. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Chiar și în aceste condiții, coaliția de guvernare persistă în obsesia reformei pensiilor magistraților, ignorând alte categori ale sistemului de pensii speciale. Liderii UDMR au reiterat recent intenția de a menține actualul cadru legislativ, deși proiectul a fost respins de CCR din cauza lipsei avizului CSM. În următoarea etapă, se planifică reforme pentru pensionarii din zona militară, Poliție, SRI și alte servicii de securitate.
Ce fac vecinii României? Guvernul maghiar pregătește a 14-a pensie
COPENHAGEN, DANEMARCA – 1 octombrie 2025: Viktor Orban, premierul Ungariei, participă la o întâlnire informală a liderilor Uniunii Europene la Castelul Christiansborg din Copenhaga. Dursun Aydemir / Anadolu / ABACAPRESS.COM
Guvernul maghiar, în ultimul trimestru al anului, a anunțat că lucrează intens la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform proiectului, începând cu 2026, pensionarii vor beneficia de o a 14-a pensie anuală, în plus față de pensia de 13 luni, beneficiul urmând a se introduce gradual. Acest anunț a fost făcut cu aproximativ șase luni înainte de alegerile parlamentare din 2026, în contextul unei curse electorale strânse pentru partidul Fidesz.
Ce intenționează Merkel în Germania? Creșteri ale pensiilor cu 3,73%, dar opoziție în Parlament
18 noiembrie 2025, Berlin: Cancelarul Friedrich Merz susține o conferință de presă la Summitul despre suveranitatea digitală europeană, la Euref Campus. Kay Nietfeld/dpa
Germania se preocupă de situația pensionarilor săi, reprezentând un sfert din populație, adică aproximativ 21 de milioane de persoane.
Guvernul de la Berlin intenționează ca de la 1 iulie 2026, pensiile să fie majorate cu 3,73%, conform unui raport despre asigurările sociale pentru 2025. Se estimează că această creștere va depăși rata inflației, care se prognozează a fi în jur de 2%. Decizia finală va fi luată în primăvara următorului an. Totuși, situația reformei pensiilor din Germania este incertă, opozitia fiind tot mai vocală privind modificările propuse.
Rata inflației din Germania în octombrie a fost de 2,3%, comparativ cu 9,85% în România pentru luna august. În timp ce dezbaterile continuă, poziția partidelor din Bundestag rămâne tensionată, opoziția fiind împotriva propunerilor actuale de reformare a sistemului de pensii.
Pensiile polonezilor se vor majora cu 5% în 2026
WARSAW, POLONIA – 1 iunie: Susținători ai partidului Lege și Justiție, inclusiv candidatul pentru președinție Karol Nawrocki, în timpul unei seri electorale în Varșovia, 1 iunie 2025. Jakub Porzycki / Anadolu / ABACAPRESS.COM
Guvernul polonez a anunțat, în acest an, majorarea pensiilor de la 1 martie cu 5,5%. Pentru anul 2026, președintele Nawrocki a propus un plan numit „O pensie decentă”, care garantează pensionarilor o creștere minimă anuală de 150 de zloți (180 de lei).
Astfel, pensia medie va depăși 700 de euro (3.500 de lei). Polonia intenționează să mențină pensia minimă la cel puțin 2.000 de zloți (aproximativ 470 de euro), folosind și mecanisme suplimentare precum a 13-a și a 14-a pensie, aceste beneficii fiind acordate anual și fiind echivalente cu pensia minimă.
Estimările guvernului indică costuri totale pentru aceste diferențe de aproximativ 22,8 miliarde de zloți, adică aproape 5,37 miliarde de euro.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bolojan pregătește o nouă lege pentru pensiile magistraților, în timp ce fostul judecător CSM acuză: Premierul intenționează din nou să saboteze pensiile specialilor.
În timp ce Bolojan limitează pensiile românilor, în alte țări precum Germania acestea sunt majorate. De ce se pot face astfel de creșteri la Berlin și nu la București?
