„Așa cum s-a întâmplat și în Educație, unde măsurile luate nu au avut un impact semnificativ asupra deficitului, ci au generat disfuncționalități și tensiuni în sistem, premierul Bolojan dorește acum să perturbe administrația publică locală. Strategia este aceeași: sacrificii importante pentru cetățeni și comunități, cu beneficii financiare minore pentru stat”, declară Fifor, joi.
Acesta susține că, în educație, creșterea sarcinii didactice și reducerea posturilor auxiliare au generat economii bugetare mici, de ordinul sutelor de milioane de lei – adică sub 0,4% din deficit – dar, pe termen scurt, „au afectat funcționarea școlilor și au scăzut calitatea actului educațional, iar pe termen mediu și lung vor agrava abandonul școlar și vor accentua problemele educaționale ale României”.
Deputatul PSD adaugă că, în administrația locală, disponibilizarea a 13.000 de angajați înseamnă o economie netă de doar 1,15 miliarde lei/an – 0,06% din PIB. Fifor consideră că această economie este nesemnificativă în comparație cu deficitul de peste 120 miliarde lei.
„În schimb, costurile sunt considerabile: blocaje în procesele administrative, întârzieri în colectarea impozitelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale crescute în prag de iarnă. Datele comparative demonstrează clar că România nu are o administrație „supradimensionată”, așa cum s-a promovat în mod eronat ani de zile. Dintre cei aproximativ 8,6 milioane de angajați, doar 16-17% lucrează la stat – o proporție comparabilă cu media europeană unde ponderea este de 16-18% (Eurostat). Mai mult, state dezvoltate precum Franța sau Germania au proporții chiar mai mari, iar țările nordice, considerate modele de eficiență și calitate a serviciilor publice, ajung la 25-30% din totalul angajaților (OECD). Diferența nu o face numărul, ci modul de organizare, digitalizare și profesionalizare. Întrebarea este: cui folosește această măsură, dacă economia este atât de mică? Nu bugetului, nici cetățenilor, nici comunităților locale”, afirmă Fifor.
O decizie lipsită de temei
El mai adaugă că „nu întâmplător”, primari cu experiență vastă, atât în administrația locală cât și în cea centrală, precum Olguța Vasilescu (PSD) sau Emil Boc (PNL) au demonstrat că e „o decizie pripită și eronată”, „fără temei, bazată pe date inexacte”.
„Și, totuși, premierul nu ia în considerare analiza riguroasă a structurilor administrative sau a primarilor cu experiență în gestionarea comunităților. În loc să asculte și să creeze soluții reale, preferă să își satisfacă propriul orgoliu, considerând disponibilizările ca element-cheie al reformei sale. Doar că o cheie de boltă incorect dimensionată nu susține construcția, ci o distruge. Oare nimeni nu l-a avertizat pe premier? Sau pur și simplu nu a vrut să audă? Adevărata reformă, una extrem de necesară și urgentă, este reforma administrativ-teritorială. Acolo ar trebui să se concentreze eforturile, dacă se dorește cu adevărat o transformare durabilă – nu pe măsuri cu rezultate minore și costuri sociale și administrative semnificative. Un lucru este cert: măsurile de austeritate trebuie abandonate. Soluția nu stă în disponibilizări în masă și în creșterea poverii cetățenilor, ci în combaterea evaziunii fiscale și stimularea economiei, printr-un program bazat pe investiții și productivitate. Program deja prezentat de președintele Sorin Grindeanu. Dezvoltarea economică, reducerea evaziunii fiscale și colectarea adecvată vor duce la creșterea veniturilor bugetare”, a mai declarat Mihai Fifor.
De asemenea, Fifor afirmă că premierul a recunoscut public eșecul: „obiectivul de reducere a deficitului bugetar nu va fi atins cu pachetul de măsuri de austeritate. Creșterea TVA și a altor taxe nu fac decât să agraveze inflația și să contracte economia. Alternativa propusă de noi este un sistem fiscal echilibrat, capabil să rezolve problema bugetară fără a genera inflație și să susțină puterea de cumpărare a salariaților cu venituri mici”.
