Prim-ministrul României a declarat că a majorat impozitele pe companiile de jocuri de noroc, nu pe jucători, conform recomandărilor ONJN. Acesta susține că, altfel, românii ar practica jocurile de noroc în afara legalității. Dar este responsabilitatea ONJN și a Guvernului să determine dacă românii joacă excesiv?
Așa cum guvernul nu înțelege necesitatea adaptării la noutăți, la fel și casele de pariuri nu își prioritizează responsabilitatea socială.
Anul de zile, industrii de pariuri și jocuri de noroc au devenit extrem de agresive, acumulând putere economică și influență mediatică disproportionată pentru o societate democratică. Aceste observații nu sunt speculații. Conform unui studiu recent, 84,3 milioane de tranzacții cu cardul au fost efectuate la jocurile de noroc din România în 2023, reprezentând 17% din totalul tranzacțiilor online.
Plată cu cardul online: cea mai mare pondere în jocurile de noroc
Mai precis, românii efectuează un număr semnificativ de plăți online cu cardul pentru pariuri sportive, cazinouri online și loterii digitale. Aceste plăți depășesc cu mult orice alte tranzacții online, inclusiv achiziții de produse, comenzi de mâncare sau alte operațiuni financiare.
Românii au cheltuit 2,5 miliarde de euro în 2023 la jocurile de noroc online. Acesta este doar un aspect. Alocarea de bugete semnificative în publicitate din partea acestei industrii a avut un impact vast pentru presa online, similar cu influența financiară a partidelor politice pentru televiziuni.
Copiind ”standarde” din Bulgaria – o abordare nocivă
Un exemplu relevant: companiile de jocuri de noroc nu au văzut probleme în a achiziționa imaginea jurnaliștilor, prezentatorilor TV și comentatorilor sportivi. Aceștia au apărut în reclamele acestora. O astfel de practică este neobișnuită în alte țări UE.
Doar în Bulgaria, o publicație este membră a asociației ce reprezintă interesele industriei jocurilor de noroc. Această situație nu constituie un model de urmat.
Reducerea accesului la jocuri de noroc – o preocupare neglijată
Chiar și acum, când o atitudine de evitare este necesară, companiile de jocuri de noroc nu par să conștientizeze nevoia de a se integra mai strâns în societate. Nu înțeleg că, în prezent, abordarea bazată pe presiune și publicitate nu mai este eficientă.
Guvernul nu reacționează adecvat la aceste probleme.
Prim-ministrul a declarat că impunerea unor taxe pe companiile de jocuri de noroc este justificată de riscul migrării jucătorilor către piețele ilegale. Însă, este oare responsabilitatea statului să încurajeze jucătorii să cheltuiască mai mulți bani? Sau este responsabilitatea statului să combată jocurile ilegale?
În realitate, responsabilitatea statului este să limiteze accesul la jocurile ilegale, utilizând tehnologii digitale și protecția accesului online.
Scăderea pierderilor jucătorilor în Olanda
Este important să remarcăm că majorarea taxelor pe companiile de jocuri de noroc nu reduce neapărat pierderile jucătorilor. Olanda este un exemplu relevant: pierderile lunare medii ale jucătorilor au scăzut semnificativ, ca urmare a unor reglementări mai stricte.
În Olanda, pierderea lunară medie pe jucător a scăzut cu 31%, după introducerea unor reglementări mai stricte.
Numărul jucătorilor care pierd peste 1.000 de euro pe lună s-a redus după aplicarea acestor noi reglementări.
Legea din SUA și dependența de jocurile de noroc
Alte țări, precum SUA, au adoptat măsuri legislative sau au introdus reglementări care limitează accesul la jocurile de noroc online.
O situație similară a fost observată în SUA, unde se discută despre o criză a dependenței de jocurile de noroc, mai ales în rândul tinerilor.
Scopul statului: beneficii pentru cetățeni, nu doar venituri
Statul are responsabilitatea de a înțelege și implicațiile sociale ale jocurilor de noroc și de a considera impactul economic asupra cetățenilor. Impunerea unor taxe pe o piață dependentă nu este o soluție.
Industria jocurilor de noroc trebuie să își asume responsabilitatea față de societate și reglementările trebuie să fie adaptate nevoilor sociale.
