Premierul Ilie Bolojan declară că reducerea cheltuielilor bugetare trebuie implementată în etape succesive. Acesta anticipează o perioadă financiară dificilă pentru România, care se va întinde pe anul curent și prima parte a anului viitor, subliniind că, ulterior, Guvernul trebuie să pună bazele unei relansări economice.
„Următoarele șase luni sunt cruciale, pentru că aceste măsuri trebuie aplicate sistematic. Avem un plan clar, știm ce trebuie să facem, iar România poate depăși această perioadă, fiind o țară vastă și puternică”, a declarat Ilie Bolojan într-un interviu acordat Bloomberg, citat de news.ro.
Șeful Executivului estimează că această perioadă dificilă se va prelungi până la mijlocul anului viitor.
„Singura soluție este să depășim acest an și jumătatea anului următor, perioadă dificilă, și ulterior să creăm condițiile pentru relansarea economică. Corecțiile vor fi finalizate probabil spre sfârșitul acestui an și începutul celui viitor. Apoi trebuie să menținem decizii responsabile, să evităm populismul, să controlăm cheltuielile, să asigurăm încasări adecvate și să stabilim reguli corecte pentru un comportament economic sănătos”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Experții economici avertizează asupra unei perioade de inflație ridicată, combinată cu o creștere economică lentă, ceea ce crește riscul stagflării.
„Situația este extrem de problematică, deoarece avem simultan inflație (probabil exprimată în două cifre în august) combinată cu recesiune (sau, cel mai bun caz, stagnare)”, declară unul dintre experți.
„Consider că probabilitatea unei recesiuni în acest an este foarte mare. Am avea noroc dacă am reuși să o evităm”, a declarat președintele Chartered Financial Analyst (CFA) România, Adrian Codirlașu, într-o discuție cu HotNews.ro. Acesta se teme de stagflație (combinația dintre inflație ridicată și creștere economică scăzută sau chiar contracție).
Un factor care a contribuit la evitarea unei scăderi a PIB-ului în al doilea trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a fost reducerea prognozelor, cu 0,5 puncte procentuale.
„Dacă 0,5 puncte procentuale reprezintă marja de eroare a PIB, cu o creștere de 0,3%, deja ne situăm în marja de eroare. Așadar, este posibil să fim deja în recesiune”, afirmă economistul.
„Fără ajustarea estimărilor PIB, probabil am fi avut o contracție a economiei în al doilea trimestru. Mai important este însă perspectiva pe acest an”, a completat Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group, într-o discuție cu HotNews.ro.
În ceea ce privește a doua parte a anului, Codirlașu nu vede cum ar putea economia evolua mai bine. „Pe lângă factorul de bază, majorarea taxelor va conduce la o reducere a cererii de consum, care este componenta principală a PIB. Situația este extrem de problematică, deoarece avem simultan inflație (probabil exprimată în două cifre în august) combinată cu recesiune (sau, cel mai bun caz, stagnare). Cred că deja suntem în stagflație”, explică el.
Cauzele acestei situații sunt, după opinia expertului, politica fiscală ciclică și, pe alocuri, iresponsabilă a anilor trecuți.
„Deficitul bugetar, care va fi nesustenabil cel puțin 2-3 ani, va genera inflație (emiterea de datorie este practic tipărirea de bani), iar impulsul fiscal va fi negativ din cauza necesității de ajustări fiscale. Cum ajustează guvernele deficitele bugetare? Prin inflație, iar deficitele de cont curent (în cazul României, generate de deficitul bugetar) prin depreciere. Așadar, ne putem aștepta la o inflație mai ridicată și la continuarea majorărilor de taxe în viitor”, conchide Adrian Codirlașu.
Laurian Lungu: „Sunt previzibile scăderi atât ale consumului, cât și ale investițiilor”
Contracția economică este aproape certă, subliniază și analistul Laurian Lungu. Magnitudinea acesteia este însă încă incertă.
„Al treilea trimestru va evidenția probabil o reziliență moderată, însă mă aștept la o scădere mai accentuată a performanței economice în ultimele trei luni ale anului, comparativ cu perioada similară din anul trecut. Anticip sînt scăderi atât ale consumului, cât și ale investițiilor”, precizează Lungu, pentru HotNews.
Ce este stagflația și de ce este un fenomen periculos
Stagflația este una dintre cele mai complicate și periculoase stări economice, deoarece combină inflația (creșterea prețurilor) cu stagnarea sau scăderea economică (PIB scăzut, șomaj ridicat).
Dificultate în combaterea prin politici economice: În mod normal, pentru a diminua inflația, guvernele sau băncile centrale cresc dobânzile sau reduc cheltuielile publice. Aceste măsuri, însă, reduc și mai mult activitatea economică, într-o economie deja în declin. În schimb, eforturile de stimulare economică (creșteri de salarii, reduceri de taxe sau scăderi de dobânzi) vor agrava inflația.
Efectul asupra veniturilor reale: Creșterea prețurilor diminuează puterea reală de cumpărare a salariilor și economiilor. Dacă salariile nu cresc măcar la fel de repede ca prețurile, puterea de cumpărare scade.
Risc de creștere a șomajului: În perioade de stagnare sau recesiune, firmele reduc angajările sau chiar concediază personal, conducând la o creștere a șomajului, în contextul costurilor vieții care cresc.
Erodarea economiilor: Banii puși deoparte de cetățeni (în conturi sau depozite) își pierd valoarea din cauza inflației. Dobânzile bancare rar țintesc creșterile prețurilor.
Instabilitate și incertitudine: Incertitudinea și frica devin factor de evitare a investițiilor și consumului, perpetuând și agravând problemele economice.
