Fostul șef de stat brazilian Jair Bolsonaro a fost condamnat joi pentru complicitate la o tentativă de lovitură de stat, având scopul de a prelungi mandatul după pierderea alegerilor din 2022, o decizie semnificativă pentru mișcarea sa populistă de extremă dreapta.
Hotărârea, luată de o majoritate de judecători ai Curții Supreme, face din Bolsonaro primul fost președinte din istoria Braziliei condamnat pentru atentare la democrație. Trei judecători au votat pentru condamnare, unul pentru achitare, iar unul rămâne să se pronunțe. Această majoritate a fost suficientă pentru a-l condamna, expunându-l riscului unor pedepse aspre. Sentinta finală este așteptată vineri.
Condamnarea lui Bolsonaro, fost ofițer militar care a manifestat admirație pentru dictatura militară responsabilă de victimele din anii 1964-1985, se înscrie în seria de verdicte dure împotriva unor lideri de extremă dreapta din întreaga lume, inclusiv lideri din Franța și Filipine.
Această decizie riscă să aprindă furia aliatului apropiat al lui Bolsonaro, fostul președinte american Donald Trump, care deja a criticat cazul ca o „vânătoare de vrăjitori” și a aplicat sancțiuni economice Braziliei.
Verdictul nu a fost unanim. Un judecător a votat pentru achitarea fostului președinte.
Acest vot izolat ar putea deschide calea unor contestații, putând influența procesul în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2026, la care Bolsonaro a exprimat intenția de a candida, în ciuda interdicțiilor.
Votul judecătorului a generat o reacție de ușurare printre susținătorii fostului șef de stat.
„Când echitatea și corectitudinea prevalează asupra răzbunării și minciunii, persecuțiile crude și judecățile părtinitoare nu au loc”, a declarat soția sa.
De la funcția de consilier la funcția supremă
Condamnarea lui Bolsonaro reprezintă un punct culminant al traiectoriei sale politice, de la o poziție minoră în parlament la conducerea unei puternice coaliții conservatoare care a pus la incercare robustețea instituțiilor democratice ale Braziliei.
Cariera sa politică a început în anii 80, după o scurtă carieră militară, evoluând spre funcții publice locale și apoi spre deputați.
Imaginea sa de politician extrem a fost subliniată de declarații controversate, menționate într-un interviu.
În ciuda unor începuturi nesemnificative, Bolsonaro și-a adaptat treptat mesajul politic, concentrându-se pe anticorupție, valori tradiționale și protecția familiei, în contextul protestelor ample, generate de un enorm scandal de corupție în 2014.
Sentimentul anti-establishment, tot mai prevalent, a facilitat victoria sa la alegerile din 2018, când o multitudine de parlamentari de extremă dreapta și conservatori au fost aleși.
Președinția sa a fost marcată de o atitudine sceptică față de vaccinuri și pandemie, dar și de susținerea mineritului ilegal și a defrișărilor de proporții în Amazon.
Pe măsură ce se apropia înfruntarea din 2022 cu adversarul său, alegeri ce le-a pierdut ulterior, a adoptat un discurs mesianic, punând sub semnul întrebării capacitatea sa de a accepta rezultatul.
În 2023, Curtea Electorală l-a declarat inapt pentru funcții publice până în 2030 pentru răspândirea falsurilor legate de scrutin.
Tentativa de puci a fostului președinte
Acuzațiile sunt strâns legate de instigarea revoltelor din 2023, când mii de susținători au atacat sediul guvernului. Avocații săi au susținut nevinovăția clientului.
Importanța acestui caz depășește persoana fostului președinte, relevând o perioadă crucială din istoria democratică braziliană.
În data de 8 ianuarie 2023, sute de susținători au atacat clădirile guvernamentale. Evenimentele sunt similare cu atacul asupra Capitoliului din 2021.
Printre cei implicați în această acțiune, mai mulți aparținând forțelor armate au fost condamnați, fapt ce marchează o primă circumstanță de acest fel, de peste 140 de ani.
„Acest proces este un semnal de alarmă pentru armata Braziliei”, susține un istoric.
