Vineri, 24 octombrie, s-au împlinit 100 de zile de la ultima solicitare adresată PSD și PNL privind fondurile alocate mass-media. Încălcarea legislației a devenit o practică frecventă și pentru Ilie Bolojan, și pentru Sorin Grindeanu. Nu a fost primit niciun răspuns, deși termenul legal era de maximum 30 de zile. Ignorarea de către cele două formațiuni continue, în contextul unei secvențe distructive pentru Nicolae și Marcel. Politicienii acuză în schimb patronii din mediul de presă pentru această situație, dar acțiunile lor sunt doar încercări de a discredita și mai mult mass-media.
De ce se concentrează atenția în principal asupra PSD și PNL și nu asupra USR sau AUR în privința finanțării mass-media? Este o întrebare frecventă, pe care o întâlnesc des.
În ultimii cinci ani, aceste două partide au transformat fonduri publice în imagine favorabilă, în valoare de sute de milioane de lei. Nu au avut concurență în România. Este firesc să începi analiza cu cei care au investit cele mai mari sume și care au exercitat puterea pentru cea mai lungă perioadă.
USR nu deține nici măcar 10% din contractele PNL sau PSD cu mass-media, deoarece a direcționat fondurile din subvenție către publicitate pe Facebook și Google, campanii mai ușor de identificat și monitorizat pe rețelele sociale.
AUR nu a utilizat subvențiile în primii ani, ulterior direcționând resurse importante către Facebook, Google sau TikTok, și a editat publicații proprii. Partidul are o rețea de site-uri coordonate de către formațiune, însă volumul sumelor plătite nu se compară cu cel al PSD și PNL.
Partidele conduse de Grindeanu și Bolojan rămân, clar, în baza cifrelor din ultimii cinci ani, cei mai mari investitori politici în mass-media. Fondurile lor rivalizează cu cele ale companiilor mari care își fac publicitate în mediul online. De aceea, sunt primii chemați să ofere explicații.
Este un instrument democratic pentru a demonstra cetățenilor care le susțin lunar activitatea că înțeleg concepte precum integritatea și libertatea presei.
Cine dirijează informațiile? De ce a mințit Ciolacu ani de zile?
Care este funcționarea sistemului, cine comandă știrile? Partidele primesc fonduri din bugetul de stat sub formă de subvenții. PSD și PNL încheie contracte cu agenții de publicitate, care cumpără în numele lor spațiu publicitar pe diverse site-uri. Agențiile sunt, de fapt, la dispoziția partidelor. Este important de remarcat că fondurile nu ajung la televiziuni în afara campaniilor electorale, ci se direcționează către site-urile televiziunilor sau către publicații online.
După publicarea materialelor plătite, acestea transmit un raport agenției pentru decontare. Agenția, la rândul său, transmite raportul partidului pentru verificare. În acest mod, partidele comandă, știu destinația banilor și conținutul articolelor publicate. Agenția are un rol de intermediar, fără influență decizională.
De ce susțin PSD și PNL că nu știu cine a beneficiat de fonduri? Pentru că mint și încearcă să ascundă modul în care au plătit pentru promovare. Marcel Ciolacu a negat ani de zile informațiile, deși Bogdan Popescu, fiind apropiat, controla toate aceste activități.
Companiile prin care PSD a comandat articole sunt din Buzău sau controlate de apropiați ai partidului. Firmelor precum Vertigo Events SRL, Concept Media Management, The Plan B Concept sau Stative Media le-au fost atribuite comisioane semnificative în ultimii ani.
Ciolacu a avut, aparent, intenția de a se disociere, considerând că dezvăluirile pot declanșa scandaluri între patronii mass-media. A evitat să divulge cui au fost direcționați banii, pentru a evita conflicte între televiziuni precum Antena3 sau Digi24 și politică. În același stil, figurează și patroni precum Radu Budeanu sau alți de la Gândul, care acționează în contextul politic și economic actual.
S-a asigurat că va beneficia de articole sponsorizate, ținând totodată tergiversarea transparenței asupra sumelor distribuirii fondurilor publice. Cei implicați păstrează controlul asupra unor segmente ale mass-media, fapt confirmat de implicarea unor patroni din presă și de acțiunile politicienilor.
Cine sunt principalii beneficiari ai schemelor extrasecrete din contracte?
Care sunt cei care au pierdut? Societatea și cetățenii, plătitori de taxe și impozite, susținând astfel jocurile lui Marcel Ciolacu. De asemenea, au avut de suferit jurnaliștii sinceri, care nu au scris în funcție de comenzi. Aceștia sunt asociați cu cei care au acceptat și chiar au orchestrat aceste comenzi.
Care a fost rolul lui Ciolacu? A creat un sistem nociv, în care fondurile publice ajung la presă prin intermediari, fără ca articolele de laudă la adresa activității sale să fie marcate drept publicitate politică. S-a folosit de creșterea subvenției pentru partide, atingând niveluri record, pentru a aduce mai mulți bani în propriile buzunare.
Modelul său pare să fi fost inspirat de încercările anterioare ale lui Adrian Năstase, care dorea să controleze total presa în anii 2000.
Formațiunea Bode-Ciucă a copiat această rețetă, direcționând sume importante către site-uri precum Digi24 și Realitatea Plus, păstrând secretul cheltuielilor.
Vizavi de acțiunile media, remarcăm că promovarea politicilor nu este, în sine, condamnabilă, însă lipsa marcării articolelor drept publicitate politică și influența acestor fonduri asupra conținutului televiziunilor reprezintă o problemă gravă. Lipsa transparenței din partea partidelor are ca rezultat un dezastru financiar și o încălcare a standardelor jurnalistice, între 2020 și 2024, cu sume de milioane de euro care nu sunt marcate corespunzător.
Astfel s-a format o structură nocivă, cu impact negativ asupra democrației.
Cine sunt cei care acoperă mizeria? De ce nu s-a descoperit încă întregul scandal?
Ilie Bolojan a fost numit președinte al PNL în iulie, iar Sorin Grindeanu a devenit președinte interimar al PSD în mai, urmând să preia oficial mandatul după congresul din noiembrie. Ambele continuă să susțină contractele secrete cu mass-media, practică păstrarea tăcerii și evitarea unor riscuri evidente.
Până în prezent, Bolojan și Grindeanu persistă în politica de neelucidare a fondurilor. Au avut ocazia să aducă transparență, dar au preferat să păstreze misterul. Ori de câte ori li s-a solicitat, au refuzat, utilizând chiar amenințări. În același timp, prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a evitat să răspundă solicitărilor oficiale și a fost surprins mințind despre trimiterea răspunsurilor, acuzând redactări inexistente.
Astfel, deși au avut oportunitatea și motive să clarifice situația, aceștia au ales să păstreze tăcerea sau să dezinformeze, consolidând controlul asupra informațiilor și evitând dezvăluirea adevărului.
Sorin Grindeanu, inițial susținător al transparenței, în 2022 afirmase că toate contractele cu media vor fi publicate. Însă, ulterior, a abandonat această intenție, iar schimbările de poziție ale sale și ale lui Marcel Ciolacu reflectă o lipsă totală de angajament față de adevăr și transparență.
În mod similar, liderii PSD și PNL adaugă un alt nivel de lipsă de responsabilitate, considerând interesele partidului peste cele ale publicului, ignorând normele legale și principiile fundamentale ale transparenței.
„Nu am consultat contractele, nu le cunosc, însă am fost informat despre clauzele de confidențialitate, care, atenție, nu au fost impuse de partid, ci de redacții”, a declarat, în octombrie, Ciprian Ciucu, criticând astfel mass-media pentru lipsa de transparență. El justifică refuzul de a oferi informații spunând că ar afecta partidul, ignorând încălcarea legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public.
Asemenea, Ciucu constantează insistent că lipsa răspunsurilor reprezintă o preocupare pentru integritatea partidului, chiar dacă în realitate încalcă legea și compromite principiile transparenței. În plus, a mințit public în privința răspunsurilor oficiale și a acuzat fals actori din presă, alimentând o imagine distorsionată asupra întregii situații.
