Comisia Europeană a propus un plan bugetar important de 1.816 miliarde de euro pentru perioada 2028-2035, alocând 100 de miliarde de euro pentru Ucraina și 35% din fonduri pentru mediu și biodiversitate. Negocierile se anunță intense.
Executivul european a prezentat, miercuri, propunerea pentru bugetul central al Uniunii Europene pe șapte ani, începând din 2028: 1.816 miliarde de euro reprezintă un plan ambițios, numit „un buget pentru o nouă eră” de către Ursula von der Leyen. Documentul prevede creșteri importante în cheltuielile pentru mediu, cercetare și asistență externă, dar și o modificare a modului de strângere a fondurilor de către Uniune.
„35% din bugetul propus va fi alocat acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și protejării biodiversității”, a anunțat von der Leyen în fața Parlamentului European, subliniind angajamentul UE de a rămâne lider în tranziția ecologică.
Asistență semnificativă pentru Ucraina
Suma propusă include un pachet de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat reconstrucției, apărării și integrării treptate în piața unică europeană. „Acest sprijin este o dovadă clară că UE este alături de Ucraina pe termen lung”, a declarat președinta Comisiei Europene, reafirmând angajamentul exprimat la Roma, unde a declarat că: „Europa este alături de Ucraina din prima zi și va continua să o sprijine atât timp cât este necesar”.
Cercetare sporită, fără poveri financiare suplimentare pentru state
De asemenea, Comisia propune dublarea bugetului programului Horizon Europe, principalul instrument de finanțare a cercetării și inovării în UE. Programul a avut un buget inițial de aproximativ 95,5 miliarde de euro. Obiectivele includ susținerea tranziției digitale și a competitivității economice europene.
În ciuda ambițiilor extinse, Comisia dorește să mențină contribuțiile statelor membre la cotele actuale, prin reconfigurarea modului de colectare a veniturilor proprii ale UE.
Veniturile proprii ale UE reprezintă surse directe de finanțare ale bugetului european, colectate independent de contribuțiile statelor membre. Acestea includ o parte din taxele vamale, o parte din TVA-ul fiecărui stat membru, dar și noi surse, precum impozitul pe plasticul nereciclat, veniturile din certificatele de emisii și, în viitor, impozitarea companiilor digitale sau o taxă la frontieră pe carbon. Reformând aceste mecanisme, UE urmărește diversificarea surselor de finanțare prin introducerea de noi venituri, reducând dependența de contribuțiile statelor membre.
Controverse legate de metoda de calcul a bugetului, considerată „înșelătoare”
Comisia a susținut că bugetul său va ajunge la 2.000 de miliarde de euro, luând în considerare corecțiile pentru inflație și rambursările datoriilor contractate după pandemia de Covid. Această sumă a stârnit controverse: europarlamentarul român Siegfried Mureșan a criticat metoda de calcul, numind-o „înșelătoare”, punct de vedere împărtășit și de alți parlamentari din diverse grupări politice.
Propunerea pentru bugetul UE va fi supusă unor negocieri intense cu Parlamentul European și guvernele naționale, anticipate să dureze cel puțin doi ani.
Statele membre pregătesc contra-propuneri
Se anticipează ca multe capitale europene să ceară un buget mai mic sau cu alte priorități. „Abia acum începe cursa pentru viitorul financiar al Europei”, a declarat comisarul pentru buget, Piotr Serafin, prezentând planul în comisia de buget a Parlamentului European.
Bugetul propus este exprimat în prețuri din 2025 și, comparativ cu bugetul actual pentru perioada 2021-2027, de aproximativ 1.200 de miliarde de euro în prețuri curente, semnifică o creștere considerabilă. În raport cu venitul național brut al UE, aceasta înseamnă o creștere de la 1,1% la 1,26%.
