Adrian Câciu afirmă că execuția bugetară curentă „demască falsele informații din lunile iulie-septembrie, când ni se spunea că au fost ascunse facturi de 30 miliarde și că deficitul real la sfârșitul anului ar fi trebuit să atingă 10-11%”.
El explică faptul că, în cazul în care aceste declarații ar fi fost adevărate, după rectificarea bugetului, care a majorat deficitul anual de la 7% la 8,4%, deficitul public ar fi trebuit să crească deja în octombrie la 7,2%.
„Ei bine, acesta a fost doar 5,7%, iar în noiembrie nu au apărut celebrele «facturi ascunse». Au avut nevoie de un vinovat și au mințit. Cea mai evidentă minciună a fost cea legată de «incapacitatea de plată», de agențiile de rating care ne-au clasificat în «junk» și de suspendarea fondurilor europene. Au mințit”, declară fostul ministru.
Analizând structura cheltuielilor, Câciu subliniază că „din suma de 121,8 miliarde, 108,4 miliarde reprezintă cheltuieli de investiții. Adică 89% din deficit, cu 35,4 miliarde mai mult decât deficitul primar”.
„Investițiile depășesc deficitul primar”
Potrivit acestuia, datele indică faptul că „deficitul primar reprezintă 3,83% din PIB, în timp ce valoarea investițiilor este de 5,7% din PIB. Practic, investițiile, ca proporție, sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar”.
În privința estimărilor pentru finalul anului, fostul oficial consideră că „în mod normal, conform datelor după 11 luni, deficitul public anual se putea încheia la 7% din PIB, conform prevederilor din legea bugetului inițial”.
Ceea ce afirmă Câciu despre deciziile recente ale guvernului
„Te întrebi de ce a fost necesar ca deficitul să urce la 8,4% pentru sfârșitul anului? Sau de ce a fost nevoie de creșterea TVA dacă, la 11 luni, deficitul era de 6,4% din PIB și bugetul inițial prevedea 7%? De ce a fost menținut procentajul de 8,4% în a doua rectificare din noiembrie, deși se știa că la final de lună va fi de 6,4%?”
Adrian Câciu aduce în discuție impactul PNRR, precizând că „toți știau, încă de la legea bugetului pentru 2025, că vor fi regularizări de 8,1 miliarde lei odată cu aprobarea modificărilor legate de PNRR. Astfel, sumele de împrumut vor fi trecute ca grant, iar efectul asupra deficitului va fi nul”.
Agențiile de rating
El consideră că acesta reprezintă un alt motiv pentru credibilitatea țintei de 7%. Mai mult, critică performanța actuală în raport cu agențiile de rating: „Cum explici că, deși te lauzi cu măsuri bune de consolidare fiscală, agențiile de rating mențin în unanimitate perspectiva negativă asupra ratingului țării? Menționez că singura perioadă de stabilitate a perspectivei din ultimii cinci ani la toate cele trei agenții de rating a fost noiembrie 2021 – octombrie 2024”.
Fostul ministru critică atitudinea Consiliului Fiscal și își reafirmă opoziția față de majorarea taxelor.
„Cred că, acum, când investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar și reprezintă 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu mai consideră absurd să motivezi deficitul prin investiții. Acum e acceptabil, deoarece guvernul sau ministerul de finanțe nu mai are conducere politică directă… În concluzie, nu a fost necesară creșterea TVA, iar datele privind execuția bugetară confirmă că ajustarea trebuie făcută pe alte mărimi”, a încheiat Câciu.
