„În opinia unor analisti superficiali, recesiunile (tehnice sau reale) care apar în timpul miercurilor de la PNL sunt considerate fenomene normale, chiar benefice, eventual „V”-uri, ilustrând „profesionalism” (în realitate, o incompetență severă, oricine poate angaja o recesiune sau criză economică). În viziunea acelorși analisti superficiali, creșterile economice de 4%, 3% sau 2% din timpul mandatelor PSD sunt percepute ca apocalipsa financiară și semn de faliment. Personal, nu acord importanță acestor alarme false. Când eu anunțam că va exista recesiune la sfârșitul anului, ei se concentrarau pe deficit și negau efectele nepotrivite ale creșterii pro-ciclice a taxelor pe consum (accize și TVA). Erau preocupați de deficit, pe care încă nu reușesc să-l structureze clar (din investiții și dobânzi, sau din motive sociale, sau datorită altor factori structurali). Am precizat că România se află în zona periculoasă a recesiunii. Anterior, această situație a fost evitată, însă acum nu mai este cazul din cauza măsurilor necorespunzătoare adoptate în ultimele șase luni”, a declarat Adrian Câciu, pe Facebook.
Fostul ministru al Finanțelor avertizează că lipsa unui buget național „ne face să acumulăm încă o povară suplimentară asupra economiei”.
Fără un buget aprobat, România pierde 3 miliarde de euro
Câciu susține că România a pierdut 3 miliarde de euro din cauza lipsei unui buget: „Din fluctuațiile cursului valutar și din diferențialul de dobânzi. Din lipsa unui cadru fiscal și bugetar clar pentru investitori. Din pierderea oportunităților de împrumut extern ieftin, în special în luna ianuarie, când investițiile din restul anului precedent sunt plasate. Aceasta nu este o problemă inventată de analiști superficiali. Alte pierderi de 3 miliarde sunt cauzate de abrogarea restricției privind externalizarea veniturilor multinaționalelor. Acest aspect nu este menționat de aceiași analiști superficiali. Să nu se creadă că se dorește protejarea intereselor conservatoare. Neomestecată, situația indică faptul că riscăm declanșarea statutului de țară cu grad de rating de „junk”, dar această alarmă este exagerată, fiind susținută de persoane fără expertiză în negocierea cu agențiile de evaluare a creditului. Este oportun să analizeze cine sunt investitorii expuși riscului de retrogradare și dacă acești investitori provin din zona de influență a agențiilor de rating”, explică fostul ministru.
El reamintește că s-a spus că România pierde fonduri europene, însă „niciun oficial nu a prezentat vreodată o specificație clară a etapelor și sancțiunilor aplicabile: anul I, amendă de 0,5% din PIB, anul II, suspendarea angajamentelor, anul III, suspendarea plăților”.
„Este dificil de crezut că aceste măsuri vor fi implementate, având în vedere structura deficitului, ce provine din investiții temporare și cheltuieli cu dobânzile cauzate de refuzul BCE de a interveni în gestionarea dobânzilor din țările vecine. În mod practic, această situație indică fie existența sindromului Stockholm, fie o lipsă de respect crasă față de analiză și cetățeni. De asemenea, se susține că instabilitatea politică generată de Bolojan ar duce la creșterea dobânzilor, însă, de când îl cunosc, dobânzile au scăzut cu 12%, de la 7,5% la 6,6%. Problema majoră ține de superficialitatea celor care propagă astfel de informații, de lipsa lor de fundamentare reală și de interesele meschine, inclusiv politice, ale unor indivizi fără expertiză în economie sau finanțe, care răspândesc false percepții, cresând tensiunile și ura față de partidele de guvernare. Această dezinformare alimentează extremismul, fără a conștientiza impactul. Recomandarea finală: Nu vă lăsați influențați de aceste voci alarmiste! Aceasta propagandă dezinformează și dezinspiră cetățenii, acuzându-i că sunt vinovați de lipsa resurselor și sărăcie. Obiectivul real trebuie să fie inversarea tendinței de scădere economică și de diminuare a puterii de cumpărare. Oricine se opune măsurilor pentru stimularea economiei și protecția socială trebuie să-și asume consecințele. România nu trebuie să devină un experiment de austeritate!”, încheie Adrian Câciu.
Liberalul Hubert Thuma menționează recesiunea tehnică
Hubert Thuma afirmă că scăderea consumului pentru cinci luni consecutiv indică o contracție economică pe două trimestre, ceea ce definește recesiune tehnică.
„Vă aduc o veste neplăcută: România va avea și al treilea trimestru de scădere economică. Mă consult cu specialiști și analizez datele disponibile. Este posibil să înregistrăm o contracție și în al patrulea trimestru. Primele rezultate oficiale vor fi comunicate pe 13 februarie. În acea zi, vom ști clar dacă țara noastră se află în recesiune tehnică”, a declarat Thuma la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan va înțelege greșelile sau dacă liderii PNL vor interveni pentru a evita erorile, Hubert Thuma a spus că „referitor la deficit, acest dezechilibru nu s-a creat peste noapte, iar rezolvarea sa necesită timp”.
„Este vorba despre ani de decizii și dezechilibre, iar economia a fost puternic dependentă de consum. O economie echilibrată se bazează pe investiții și pe producție, deoarece numai acestea creează locuri de muncă și venituri pentru bugetele locale și centrale”, a încheiat Thuma.
