Vedere panoramică asupra Bucureștiului de pe Foișorul de Foc. Inquam Photos / George Călin
Institutul Național de Statistică a publicat recent estimări privind evoluția demografică și forța de muncă până în anul 2080. Aceste prognoze delinează o realitate cunoscută: „Două Românii”, conform unei interpretări a datelor. Totodată, există aspecte relevante care merită analizate și discutate în continuare.
România va pierde în următorii 15 ani aproape 700.000 de locuitori, dintre care 500.000 vor fi persoane active în câmpul muncii, potrivit scenariului analizat de INS. Aceste cifre sunt calculate în cadrul variantei medii, scenariu considerat cel mai realist, însă variantele pesimistă indică o situație chiar mai gravă.
Conform calculelor INS, până în anul 2080, România se va confrunta cu o scădere de aproape 3,4 milioane de locuitori, chiar și în scenariul „mediu”.
Declinul nu va fi uniform geografic: sudul țării va fi afectat demografic în mod deosebit, în timp ce regiunile centrale, nord-vestice și zona metropolitană București-Ilfov vor avea o stabilitate relativă.
Drept urmare, România va putea fi divizată în două entități:
- O zonă care se va popula rapid din ce în ce mai puțin.
- O zonă care va imbatranii, însă își va conserva o proporție mai mare a populației active.
Top regiunii cu cel mai sever declin demografic (scenariul mediu)
1) Sud-Vest Oltenia – declin extrem: –36,5% până în 2080
Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
Regiunea devine centrul depopulării în România – plecări masive spre Vest, natalitate foarte redusă, mortalitate ridicată și o economie slab diversificată.
Ce înseamnă România în care populația dispare?
1. O statornicie în care fiecare persoană activă va susține un număr tot mai mare de pensionari
– Rata dependenței demografice ajunge la 65,5%
Adică: pentru fiecare 100 de persoane în câmpul muncii, vor fi aproape 66 de persoane dependente (copii sau seniori).
În Oltenia, această povară va fi și mai mare: 70,4%.
2. Criză de forță de muncă în aproape toate județele
Numărul celor activi va scădea de la 8,3 milioane în 2024 la 7,3 milioane în următorii 15 ani și apoi la 6 milioane în 2080. Se vor pierde între 21% și 27% dintre lucrătorii disponibili.
Cele mai afectate zone:
- Sud-Vest Oltenia: –40%
- Sud-Est: –40%
3. Economia județelor din sud se va contracta structural
Atunci când populația activă scade cu 40–45%, inevitabil se vor înregistra patru efecte:
- Extinderea exodului de angajați, care vor migra spre vestul țării sau în alte țări.
- Reducerea investițiilor, întrucât companiile evită zonele care suferă din cauza populației numerice în scădere.
- Veniturile locale vor înregistra o scădere semnificativă, afectând finanțarea infrastructurii, a școlilor și serviciilor medicale.
- Fragmentarea mediului de afaceri: numărul IMM-urilor, al serviciilor și al inovației va fi diminuat.
Implicațiile asupra economiei – explicații simple
1. Mai puțină forță de muncă = economie mai mică
Reducerea populației active determină implicit o scădere a capacității de producție de bunuri, servicii și venituri generale ale țării.
2. Impozite mai puține = bugete mai slabe
- Mai puțini angajați înseamnă venituri fiscale mai reduse.
- Totodată, crește numărul pensionarilor, exercitând o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
3. Pensiile vor deveni tot mai dificil de susținut
- În 2024: raportul de persoane inactive la 1.000 angajați este de 1.413
- În 2080: va ajunge la 1.762 de persoane inactive la 1.000 de angajați
- Sistemul public va deveni tot mai dependent de taxe mari sau de credite.
4. Județele aflate în declin vor pierde atractivitatea pentru investitori
- Investitorii evită deschiderea de fabrici sau centre logistice în zonele fără populație adequate.
- Acest lucru creează un cerc vicios: șomaj → plecări constante → reducerea numărului de firme → infrastructură precară → exodul populației.
