După evenimentele revoluționare, Călin Georgescu a beneficiat de numeroase oportunități de colaborare cu organizații internaționale din România. Printre acestea se numără Fundația miliardarului american George Soros, programul USAID, precum și inițiative ale Uniunii Europene sau ale altor guverne străine, potrivit analizelor publicate de Recorder. Acum, în calitate de candidat, Georgescu critică vehement aceleași organizații care l-au susținut de-a lungul a trei decenii.
„Rețeaua Soros din România va fi cu siguranță interzisă, pentru că a cauzat mult rău țării și poporului meu”, a declarat recent Călin Georgescu într-un interviu acordat unui influencer apropiat de Elon Musk.
În 1995, Călin Georgescu era asociat cu Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. Publicația „Jurnal Bihorean” relata în acel an că Tineretul Ecologist, condus de Georgescu, și Fundația Soros au organizat „Săptămâna educației ecologiste” în patru licee din Oradea, pentru a marca Ziua Pământului.
Fundația Soros pentru o Societate Deschisă și-a încetat activitatea în România în 2017, dar Călin Georgescu continuă să critice filantropul american, iar apropiații săi au întocmit liste de supuși ai fundației.
Călin Georgescu și scandalul cu USAID
„Sunt profund hotărât să investighez și să expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea necorespunzătoare a fondurilor provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a mai declarat candidatul.
Într-un scandal apărut cu 12 ani în urmă, Călin Georgescu a fost implicat într-un conflict legat de o finanțare de la USAID. Publicația ”România liberă” relata cum trei angajați USAID au depus plângere la Inspectoratul General din SUA, afirmând că, după primirea banilor, Georgescu cerea să nu fie monitorizat și că au fost martori la o posibilă solicitare frauduloasă a fondurilor.
În 2003, România trebuia să primească 35 de milioane de dolari din partea USAID, destinați Agendei Locale 21, prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) și Federația Autorităților Locale din România, unde Georgescu deținea o poziție importantă.
Între 2000 și 2006, CNDD, condus de Georgescu, a gestionat implementarea Agendei Locale 21, un proiect al ONU de dezvoltare durabilă comunitare.
Ziarul ”România liberă” critica atitudinea lui Georgescu, care insista asupra unei alocații de 800.000 de dolari pentru implementarea programului, fără a oferi detalii despre activități specifice, menționând, de asemenea, situații de raportare slabă și discuții lipsite de conținut.
Potrivit presei vremii, Georgescu primise până atunci 215.000 de dolari nerambursabili de la USAID și era considerat o personalitate influentă, conectată cu autorități importante.
USAID a devenit un subiect sensibil în campania lui Georgescu după decizia administrației Trump de a retrage finanțările, iar declarațiile și acțiunile liderilor americani au suscitat polemici.
Fonduri de la UE și alte guverne străine
În 1994, Uniunea Europeană, prin programul PHARE, a oferit 194.000 de dolari pentru familiarizarea cu practicile democratice și susținerea societății civile, proiectul Tineretului Ecologist fiind beneficiar. În același an, Georgescu a primit și alte fonduri europene dedicate revitalizării Mării Negre.
În 1995, Tineretul Ecologist a organizat două simpozioane de mediu la Bușteni și Băile Herculane, finanțate din fonduri britanice. Georgescu declara în presă că guvernele SUA și Marea Britanie au susținut inițiativa.
În 1996, Georgescu a anunțat deschiderea unui centru de educație ecologică la Bușteni, finanțat de guvernul britanic cu 1 milion de dolari. Mai târziu, organizația sa a primit sponsorizări de la ambasade străine și o bancă comercială pentru organizarea unui seminar de mediu bucureștean.
