O victorie a unui candidat de extremă dreaptă în alegerile din mai ar putea crea probleme importante pentru instituțiile europene și ar putea determina o apropiere mai accentuată a Bucureștiului de mișcarea „Faceți America din nou mare” a președintelui american Donald Trump, potrivit publicației POLITICO, care prezintă pe scurt cei 11 candidați în cursa prezidențială din România.
România se află într-o a doua încercare de a alege un nou președinte, după ce Curtea Supremă a țării a anulat alegerile anului trecut. Înainte de scrutinul din decembrie, au existat îngrijorări legate de posibile finanțări nedeclarate pentru campania ultranaționalistului Călin Georgescu, liderul clasat pe primul loc în turul anterior, și de promovarea online suspectă, care ar putea constitui o operațiune de influență externă. Acest fapt a dus la reluarea alegerilor – o țară membră a UE și NATO, cu 19 milioane de locuitori și învecinată cu Ucraina – ale cărei desfășurări sunt urmărite cu atenție la Bruxelles și Washington, explică POLITICO.
Georgescu este doar unul dintre o serie de candidați cărora autoritățile române le-au interzis candidatura în mai. În cazul său, interdicția a fost justificată de neconformitatea cu normele din scrutinul anterior. Alți candidați nu au atins pragul necesar de 200.000 de semnături de susținere sau au fost respinși din alte motive tehnice. Autoritățile electorale au exclus și candidatura europarlamentarului de extremă dreaptă Diana Șoșoacă, invocând o decizie similară a Curții Constituționale.
O întrebare crucială este dacă vreunul dintre candidații rămași în cursă va reuși să atragă votanții lui Georgescu, mai mulți aspirând la acest lucru. Printre cei aproximativ 11 candidați rămași în luptă se numără un fost spion, o actriță, un fost prim-ministru și primarul unui oraș important, notează POLITICO.
NICUȘOR DAN, PRIMARUL
Nicuşor Dan este un candidat independent, primar al Bucureștiului din 2020.
Matematician de profesie, a intrat în activism și politică la sfârșitul anilor ’90, după întoarcerea din Franța, unde a finalizat studiile doctorale.
Activismul său s-a concentrat pe opoziția faţă de „mafia imobiliară”, pentru conservarea spațiilor verzi și a patrimoniului bucureștean.
În 2015, a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, partid care a evoluat în Uniunea Salvați România (USR).
Dan a părăsit USR în 2017, din cauza unui conflict legat de poziția partidului cu privire la căsătoriile între persoane de același sex.
