Energia hidro și fotovoltaică au asigurat consumul de electricitate în România în timpul valului de căldură. Foto: Ahmadrizal7373 | Dreamstime.
Consumul național de energie electrică a depășit, săptămâna trecută, pragul de 8.000 MW în anumite momente, din cauza temperaturilor ridicate și a utilizării intense a aparatelor de aer condiționat. Sursele energetice-cheie care au prevenit întreruperile majore de alimentare cu energie au fost cele fotovoltaice pe timpul zilei și energia hidro, noaptea. Totodată, importurile de energie au fost necesare zilnic pentru a face față perioadei caniculare.
Datele Transelectrica, analizate de o sursă de știri, au evidențiat că vârful consumului săptămânii trecute a fost de 8.047 MW, înregistrat vineri la ora 21:26. Chiar și în weekend-uri, consumul maxim a depășit 7.000 MW.
Aceste valori mari ale consumului sunt mai degrabă caracteristice pentru o zi de iarnă. Recordul de consum instantaneu într-o zi de vară a fost de 8.800 MW, atins în iulie 2021.
În vârfurile de consum din orele serii, energia hidro a fost principala sursă utilizată pentru a acoperi necesarul intern – peste 2.000 MW. Dimineața și la prânz, energia solară a fost sursa principală, cu peste 1.500 MW, în special în parcurile fotovoltaice mari.
Centrala nucleară de la Cernavodă a furnizat constant circa 1.300 MW pe parcursul săptămânii trecute.
În fiecare zi, România a fost importator net de energie pentru a-și satisface nevoile interne.
Producătorii de energie locali au generat cât o centrală nucleară
Pe lângă parcurile fotovoltaice mari monitorizate de Transelectrica, producătorii locali de energie au generat, conform estimărilor Asociației Prosumatorilor, aproximativ 1.300 MW, cantitate echivalentă cu producția centralei nucleare de la Cernavodă.
- „În sezonul estival, în condiții de secetă, România nu poate acoperi cererea energetică atunci când consumul ajunge la 7.000 MW. Hidrocentralele, un element crucial în sistemul energetic național, pot acoperi doar 13% din consumul maxim într-o zi secetoasă de weekend, adică maxim 800 MW.”
- „Datele oficiale Transelectrica nu reflectă precis realitatea, deoarece nu includ energia livrată direct în rețelele locale de circa 230.000 de prosumatori existenți în România până în 2025, cu o capacitate totală de 2.700 MW. Estimăm că prosumatorii au furnizat în jur de 1.300 MW în vârfurile de consum din timpul zilei, o cifră identică cu cea a centralei nucleare de la Cernavodă”, se menționează într-un comunicat al organizației.
De ce importăm masiv energie din Bulgaria?
Conform prosumatorilor, în zilele lucrătoare, România nu produce adesea suficientă energie pentru a-și acoperi necesarul, în special în orele de vârf – dimineața și seara.
„Pentru a compensa acest deficit, țara noastră importă energie, preponderent din Bulgaria, o țară semnificativ mai mică decât România, dar care, în timpul verii, în orele de vârf, produce aproape 4.000 MW din surse fotovoltaice. Comparativ, România obține cu greu 1.500 MW din parcurile sale fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România dimineața și seara.”
În 2024, prosumatorii au acoperit 10% din consumul casnic din România, iar în 2025 această pondere ar putea crește la 20%.
„Energia generată și introdusă în rețelele locale de prosumatori este consumată imediat de utilizatorii din zonă, fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica. Cu toate acestea, toți consumatorii din România sunt obligați să plătească taxa de transport către Transelectrica chiar și pentru energia produsă și consumată local”, mai afirmă Asociația Prosumatorilor. Aceasta în timp ce multe țări europene au redus tarifele pentru serviciile de transport energetic.
