Exemplu de carte de identitate electronică, la o conferință de presă din 2021.
Reducerea numărului de cetățeni care vor primi gratuit cartea de identitate electronică, din 5 milioane la 3,5 milioane, a fost aprobată de Guvern. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus diminuarea finanțării din PNRR pentru acest proiect, cu 21 de milioane de euro, justificând decizia prin „securizarea investiției” și „eficientizarea utilizării fondurilor”. Această decizie vine pe fondul riscurilor bugetare cu care se confruntă România.
MAI susține că este necesară o gestionare mai prudentă a resurselor.
Un proiect cu probleme de ritm
România a primit o alocare de 150 de milioane de euro din PNRR pentru emiterea noilor cărți de identitate cu cip. Obiectivele inițiale vizau emiterea a 5 milioane de cărți până la finalul lui 2026. Programul de investiții avea un termen limită de implementare.
Până acum au fost emise doar puțin peste 430.000 de cărți electronice, existând diverse obstacole.
Probleme în implementarea proiectului
Potrivit unui document oficial, ritmul lent de implementare este cauzat de noutatea proiectului, necesitatea de a dezvolta noi proceduri administrative și tehnice, lipsa experienței personalului din serviciile publice, precum și interesul cetățenilor pentru noile documente. De asemenea, autoritățile locale au o capacitate administrativă variabilă.
- „Unul dintre principalele obstacole este capacitatea redusă de gestionare a datelor biometrice și cererilor cetățenilor. Deși capacitatea de prelucrare a fost extinsă, personalul și infrastructura au limitări, afectând accesibilitatea pentru anumite grupuri populaționale.”
- „Rapoartele oferă o imagine asupra progresului în emiterea de cărți de identitate electronice, până la 28 august, evidențiind un număr de 436.674 de cărți emise și 467.290 de cereri preluate.”
Pentru a depăși aceste provocări, MAI a propus:
- extinderea rețelei de puncte de colectare a cererilor, acordând sprijin și asistență tehnică autorităților locale;
- adaptarea infrastructurii misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare pentru preluarea cererilor cetățenilor români din străinătate;
- permite depunerea cererilor la orice serviciu public de evidență a persoanelor;
- dezvoltarea unei aplicații mobile pentru o accesibilitate sporită.
Acțiuni suplimentare
Pentru creșterea ritmului de preluare a cererilor și datelor biometrice, se vor organiza caravane în zone greu accesibile și la evenimente, precum și o platformă online.
- prioritizarea cetățenilor care au cărți de identitate simple cu valabilitate redusă
- oprirea emiterii de cărți de identitate vechi pentru o campanie de comunicare mai eficientă către populație.
Estimarea MAI este de aproximativ 307.655 de cărți electronice emise lunar, permițând atingerea țintei de 3,5 milioane până la data limită.
Riscuri financiare și consecințe
MAI solicită aprobări pentru contracte de achiziții necesare pentru acest proiect. Întârzierea sau nefinalizarea proiectului ar conduce la sancțiuni financiare substanțiale din partea Comisiei Europene.
- sancțiuni financiare de aproximativ 264 milioane de euro.
- încredere scăzută prin lipsa de integrare a României în interoperabilitatea europeană.
- ratarea oportunității de a participa la procesul european de identitate digitală
