Cătălin Drulă, candidatul susținut de Nicușor Dan, cel mai mare învins în alegerile din București cu un record de pierdere a trei ture în mai puțin de doi ani

Cătălin Drulă este printre cei mai ineficienți candidați la alegeri. Nu a reușit să obțină funcția de Primar al Capitalei, consemnând chiar și cele mai slabe rezultate din cariera sa politică. În mai puțin de 2 ani, Cătălin Drulă a înregistrat eşecuri la alegeri locale, europarlamentare, a pierdut președinția USR și, recent, a obținut cel mai slab scor în București – în cele din urmă – în poziția de candidat. Conform primelor estimări ale sondajelor exit-poll CURS-Avangarde, Drulă a primit 12,8% din voturile bucureștenilor.

În mai puțin de 2 ani, Cătălin Drulă a succedat în trei runde electorale de eșecuri.

De asemenea, înfrângerea USR în București îl influențează și pe președintele Nicușor Dan, fondatorul partidului, apoi plecat din grupare, pentru ca mai apoi să fie susținut politic de liderii USR în campania pentru alegeri prezidențiale și locale.

La șase luni după alegerea sa ca președinte al României, Cătălin Drulă – susținut politic de Nicușor Dan pentru funcția de primar – a pierdut cursa, în ciuda clipurilor ilegale filmate în Palatul Cotroceni și publicate, precum și a participării lui Nicușor Dan la lansarea candidaturii, încălcând astfel principiile neutralității prezidențiale.

În cazul lui Drulă, acesta se află într-un ciclu continuu de înfrângeri. În iunie 2024, ca lider de partid, a fost nevoit să demisioneze de la conducerea USR după ce formațiunea sa, alături de Forța Dreptei și PMP, a obținut doar 8,53% în alegerile locale și europarlamentare, pierzând și primăriile unor orașe importante.

Cătălin Drulă s-a născut în 1981, în București. A absolvit Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și a obținut medalii la olimpiadele de profil. Cu bursă de merit, a continuat studiile la Universitatea din Toronto, unde a finalizat informatica cu „high distinction”, adică în topul promoției. A urmat și un master la aceeași universitate, având o teză despre dispozitive Bluetooth.

După perioada universitară, a lucrat ca inginer software și de sisteme în companii din SUA și Canada. Ulterior, a devenit parte dintr-un proiect de amploare: Zipline, o firmă de drone care livrează sange și medicamente în zone izolate. Compania a fost evaluată la peste un miliard de dolari, iar pachetul său de acțiuni, ca angajat, s-a transformat în investiții de peste două milioane de dolari.

De la forumuri de autostrăzi la implicarea în guvernul Cioloș

După perioada petrecută în străinătate, Drulă s-a întors în România și a început să activeze în domeniul civic. A devenit voce principală în comunitatea de pe platforma peundemerg.ro, unde pasionații de infrastructură urmăreau în timp real șantierele de autostradă. Din această comunitate s-a constituit Asociația Pro Infrastructură, ONG care monitorizează activitatea Companiei de Drumuri și a Ministerului Transporturilor.

În 2015, premierul Dacian Cioloș l-a numit consilier de stat pe probleme de infrastructură de transport. În această poziție, Drulă a încercat să deblocheze proiecte blocate în birocratie. Experiența l-a propulsat apoi în politică. La alegerile parlamentare din 2016, a fost înscris pe listele USR și a devenit deputat de Timiș.

Cariera politică a lui Drulă a cunoscut o creștere rapidă în 2020, când USR a intrat la guvernare, iar el a primit portofoliul de Minister al Transporturilor, unul considerat de mare responsabilitate.

Administrația Transporturilor: lipsa autostrărilor noi – bilanțul lui Drulă, având războaie interne și exterioare

Într-o perioadă de opt luni în funcție, a anunțat lansarea a peste 30 de șantiere. Datele oficiale indică investiții din fonduri europene în valoare de aproximativ 3,7 miliarde de lei într-un singur an fiscal. Cu toate acestea, rezultatele au fost marcate de conflicte și dificultăți. Drulă s-a confruntat cu sindicate, lideri locali și membri ai PNL, în conflict direct.

El a intrat în Ministerul Transporturilor cu promisiunea de a „elimina mafia din subteran” și de a reorganiza un sistem plin de blocaje. În realitate, bilanțul său rămâne marcat de scandaluri și lipsă de rezultate concrete. Memorabilă este criza Metrorex, când sindicaliștii conduși de Ion Rădoi au oprit circulația metroului, iar imaginile cu muncitori care forțau lacăte în stații au stârnit indignare publică.

A afirmat că va restructura Metrorex, însă nu a avansat în această direcție. A discutat despre modernizarea liniilor CFR, însă proiectele majore nu au progresat. Digitalizarea a rămas la nivel de plan, fără realizări concrete. În final, a rămas unul dintre miniștrii Transporturilor care nu au finalizat niciun kilometru de autostradă nouă în mandat.

Coaliția cu Nicușor Dan: prieten, rival, pe alocuri aliat controversial

Fără Nicușor Dan, USR nu exista. Fără USR, Drulă ar fi rămas probabil un om de afaceri discret din domeniul IT. Relația lor a început în zona activismului civic. Nicușor Dan a contestat autorizații și PUZ-uri, iar Drulă a militat pentru infrastructură. Ambii au devenit simboluri ale mișcării „salvați Bucureștiul”.

În 2017, criza a izbucnit când Nicușor Dan a ieșit din USR după conflictul privind poziția partidului față de referendum pentru familie. USR a trecut printr-o reorganizare, cu o conducere colectivă și un nou președinte. În această perioadă, Drulă și-a consolidat influența, dar ruptura cu fondatorul rămâne o temă de discuție în rândul membrilor USR.

Anii următori au fost caracterizați de colaborare și tensiuni. USR l-a susținut pe Nicușor la Primăria Capitalei în 2020, însă, după victorii, au apărut critici legate de ritmul administrativ. Drulă, lider de facto al partidului, și-a dorit un Nicușor mai politic și mai ferm, în timp ce actualul președinte preferă un rol de tehnocrat independent.

2022-2024: de la speranță la dezamăgire, primele pierderi electorale

În 2022, Drulă devine președinte al USR cu un scor extrem de slab, după o ieșire șifonată din guvernarea în coaliție cu PNL. Mandatul său a fost marcat de opoziție vehementă față de „rotativa” dintre PNL și PSD, precum și de critici la adresa conducerii coaliției.

După pierderea alegerilor locale și europarlamentare din 2024, Drulă a recunoscut eșecul și a abandonat funcția de lider al USR, marcând astfel o tendință de declin. A pierdut atât alegerile, cât și controlul asupra partidului.

După patru ani marcați de conflicte, blocaje și lipsa proiectelor de infrastructură, Drulă a lăsat partidul într-o stare mai fragilă decât oricând.

Amuzant este faptul că, după această perioadă de distanțare, Nicușor Dan și Drulă apar din nou împreună în spațiul public

Președintele țării a fost prezent, de Ziua Națională, într-un clip filmat direct la Palatul Cotroceni, alături de Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu. Autoritatea Electorală a cerut ștergerea clipului de pe rețelele sociale, invocând caracter electoral și încălcarea regulilor de campanie.

Controverse și declarații controversate: de la „Imnul golanilor” la afirmații despre „ciuma și SIDA”

Stilul direct și ferm al lui Drulă contribuie la creșterea în sondaje, dar generează și scandaluri.

La decesul lui Ion Iliescu, Drulă a publicat pe Facebook piesa „Imnul golanilor”, cântarea momentului din Piața Universității din 1990. Gest politic rar, perceput fie ca lipsit de respect, fie ca o expresie de protest. În campania pentru Primăria Capitalei, a criticat dur candidații PNL și PSD. A sugerat că alegerea între candidații Ciucu și Băluță seamănă cu situația „între ciumă și SIDA”.

Programul electoral al lui Cătălin Drulă, cu sloganul „Pe drumul onest”, include promisiuni precum:

• fluidizarea traficului prin mutarea fluxurilor pe centură și amenajarea de parcări mici, accesibile în apropierea intrărilor în oraș;
• investiții importante în sistemul de termoficare, înlocuirea conductelor vechi și sistem de detectare automată a avariilor;
• extinderea spațiilor verzi în jurul orașului și protejarea parcurilor existente;
• reabilitarea clădirilor cu risc seismic și modernizarea zonei Unirii-Victoriei;

Principalul său adversar în cursa pentru Primăria Capitalei a fost Daniel Băluță (PSD), urmat de Anca Alexandrescu (AUR) și Ciprian Ciucu (PNL).