Descoperiri arheologice remarcabile la Mangalia: obiecte ce ar putea fi declarate Tezaur
Arheologii au descoperit la Mangalia, în „Necropola tumulară a oraşului antic Callatis”, artefacte cu potenţial de a fi incluse în patrimoniul cultural naţional, în categoria Tezaur.
Printre descoperiri se numără bijuterii din aur, sticlă şi bronz, inclusiv trei coroane funerare din bronz aurit, imitând forme de mirt şi iederă, decorate cu fructe din ceramică aurită. De asemenea, au fost găsite două sarcofage din calcar şi marmură, cu elemente sculptate şi pictate.
Cavou al unei familii bogate din Callatis
Aceste descoperiri datează din secolul al III-lea î.Hr., având o vechime de aproximativ 2.200-2.300 de ani. Ele provin dintr-un cavou, probabil al unei familii înstărite din Callatis.
În movila funerară, alături de obiectele de valoare, au fost găsite fragmente de lemn antic, cu urme de pigmenţi, oase umane şi ceramică. Movila, cea mai mare din sudul Dobrogei (12 m înălţime şi 70 m diametru), constituie un reper important în peisaj.
Monumentul funerar, foarte bine conservat şi proiectat cu grijă de un arhitect experimentat, indică statutul înalt al familiei. Cercetările arheologice continuă pentru a investiga integral structura de piatră a cavoului, în special coridorul de acces.
În 2015, a fost descoperit un alt mormânt din perioada Callatis, la Mangalia.
Oase de copii în cavoul impunător
Deşi cavoul a fost jefuit în antichitate, movila a fost reparată şi reinvestită cu ofrande, inclusiv băuturi alcoolice.
Oasele descoperite aparţin cel puţin a doi copii diferiţi, unul de 16-18 ani şi celălalt de 8-11 ani. Unele indicii sugerează un sex feminin pentru unul dintre indivizi.
Movila este situată pe teritoriul anticului Callatis, un oraş important din Marea Neagră, fondat la începutul secolului al IV-lea î.Hr.
Callatis a fost un oraş prosper şi influent în secolele IV-III î.Hr. A avut o poziţie strategică, în interiorul unei coaliţii de greci, traci şi sciţi. La sfârşitul secolului IV î.Hr., a fost implicat într-un conflict cu regele macedonean Lysimachos.
Provocări pentru cercetările la Callatis
Cavoul a fost descoperit la 9 metri adâncime sub movilă, la o adâncime de -12 metri.
Cercetarea arheologică a constituit o provocare, datorită adâncimii şi complexităţii descoperirii, necesitănd metode avansate de documentare, cooperare şi o echipă multidisciplinară pentru documentarea şi conservarea cu succes a artefactelor de importanţă majoră pentru istorie.
Artefactele, conservate în laboratoarele muzeului
Bijuteriile din metale preţioase au fost deja transportate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Sarcofagele vor fi preluate ulterior pentru studiu, conservare şi restaurare.
Conservarea şi studiile preliminare asupra descoperirilor arheologice vor fi efectuate în laboratoarele muzeului, colaborând cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică.
