În urmă cu un deceniu, România s-a confruntat cu un caz rar, dar alarmant: un adolescent din Craiova a fost explus în atenția DIICOT după ce a publicat mesaje radicale și amenințări la adresa președintelui Klaus Iohannis. Investigația a relevat nu doar pericolul discursurilor extremist-online, ci și fragilitatea graniței dintre radicalizare și vulnerabilitatea psihologică.
De la mesaje pe internet la anchetă penală: semnele timpurii ale extremismului în România
În contextul tensiunilor internaționale generate de creșterea grupărilor jihadiste și de implicarea statelor occidentale în coaliția împotriva Statului Islamic, autoritățile române au fost nevoite să trateze cu maximă atenție semnalele provenite din mediul online. În această perioadă, Luigi B.C., un tânăr de doar 17 ani din Craiova, a devenit vizat de procurorii DIICOT după ce, pe parcursul mai multor luni, a distribuit pe rețelele sociale mesaje cu conținut extremist și amenințări directe la adresa șefului statului.
Conform anchetatorilor, adolescentul a postat frecvent comentarii pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, în care îl acuza de responsabilitate morală pentru victimele conflictelor din Orientul Mijlociu, ca urmare a participării României la coaliția internațională împotriva Statului Islamic. Mesajele erau rapid șterse de administratorii paginii, însă au fost interceptate și documentate de autorități, fiind principale motive pentru deschiderea dosarului penal.
Luigi B.C. urmorea atent declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, în principal pe cele legate de migrația din lumea arabă către Europa și de riscul radicalizării. Tânărul simțea nevoia de a-și exprima opinia, într-un mod agresiv și radical, în opoziție cu discursul oficial al statului român. Unele dintre postări făceau referire explicită la violență și la un conflict iminent pe străzile Europei, limbajul fiind specific propagandei jihadiste.
După reținerea sa de către procurorii DIICOT, cazul a fost extins și din punct de vedere medical. Adolescențul a fost supus unei expertize psihologice realizate de specialiștii Institutului de Medicină Legală. Ca minor, a fost nevoie de acordul mamei pentru continuarea evaluărilor. În final, s-a decis internarea sa într-o unitate de specialitate, cel mai probabil la Secția de Psihiatrie Infantilă a Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din București, pentru o evaluare psihiatrică amănunțită.
Procurorii nu au solicitat arest preventiv, însă au decis ca, după externare, tânărul să fie plasat sub control judiciar. Măsurile au vizat limitarea contactului cu anumite persoane, interdicția de a accesa internetul și restricția de a părăsi teritoriul țării, pentru prevenirea recidivei și reducerea riscului de radicalizare ulterioară.
Un dintre mesajele extremiste din acea perioadă
„Slavă lui Allah, Stăpânul! Adevărații credincioși încep prin a-I aduce slavă lui Allah, Stăpânul Lumilor, iar pacea și binecuvântarea fie asupra Profetului Muhammad.
O, voi cei care nu credeți, fiți cu frică! Luptătorii noștri sunt însetați de sânge și nu vor ezita nicio secundă să vă sacrifice.
Tu și ceilalți ca tine veți plăti un preț foarte mare pentru sacralitatea Profetului Muhammad, a ultimei Scripturi Divine și a Islamului, pe care le-ați încălcat.
O osândă dureroasă vă așteaptă în această viață și dincolo de ea. Pe Allah, răzbunarea noastră, pe care o punem la cale, va fi de zece ori mai dureroasă decât cuvintele voastre și, cu voia lui Allah, curând străzile Europei vor fi scena confruntărilor dintre noi.
Iar Klaus Iohannis, prin participarea la coaliția împotriva Statului Islamic, se face responsabil pentru sângele iudeilor, creștinilor și musulmanilor uciși nedrept din cauza bombardamentelor voastre.”
Privit în prezent, la un deceniu distanță, cazul adolescentului din Craiova rămâne un semnal de alarmă asupra pericolelor radicalizării online. El evidențiază cât de ușor pot fi atrași tineri vulnerabili de discursuri extremiste și cât de esențială este intervenția timpurie — nu doar prin măsuri judiciare, ci și prin suport psihologic și social — pentru a preveni transformarea radicalizării virtuale într-o amenințare reală.
