ACTUALIZARE 2: CCR a aprobat creșterea taxelor începând din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și asupra legii pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, contestația Partidului Alianța pentru Unirea Românilor privind legea pachetului fiscal-bugetar secundar. Acesta include majorări ale taxelor locale, inclusiv creșteri de până la 80% pentru imobile, precum și aplicarea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pentru autoturisme. Prin urmare, legea este considerată constituțională și urmează să fie promulgată.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru stabilirea unor măsuri de salvare și eficientizare a resurselor publice, precum și modificarea și completarea unor acte normative, formulată de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respinsă”, a decis CCR, miercuri dimineață.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor a contestat la CCR Legea privind măsurile de redresare și creștere a eficienței resurselor publice, precum și modificările legislative aferente.
Această lege prevede creșteri ale taxelor și impozitelor pe locuințe, terenuri, autovehicule și dividende, precum și majorări ale tarifelor pentru coletelor, aplicabile de la începutul anului viitor.
ACTUALIZARE 1: Judecătorii CCR s-au întrunit în ședință. Proiectul legii pensiilor magistraților este al treilea pe ordinea de zi.
STIRE INIȚIALĂ:
Curtea Constituțională a României analizează, miercuri, sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților, act normativ pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis trimiterea acestei legi spre control constituțional.
Motivele invocate de ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție menționează, în comunicatul oficial, că: „Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un ‘nu’ categoric oricărei tentative de a compromite independența justiției și statutul constituțional al magistraților. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea reprezintă o condiție esențială a democrației și a statului de drept”.
Actul normativ contravine a cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și unui număr semnificativ de principii fundamentale ale statului de drept.
Judecătorii supreme subliniază că principalul motiv al opoziției este încălcarea statului de drept, a independenței justiției și a securității juridice.
„Principalele argumente de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, precum solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, precum și ignorarea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, alături de numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale și norme legislative de tehnică legislativă”.
Bolojan: „Este dificil să afirmi că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul unui magistrat”
În timpul ședinței Parlamentului în care Guvernul și-a luat răspunderea pentru pachetul secundar de reforme, premierul Ilie Bolojan a declarat că magistrații pot ieși la pensie în prezent la vârsta de 48-49 de ani, iar pensia medie în sistem depășește 24.000 de lei, fiind uneori până la 35.000-40.000 de lei pentru cei cu funcții de conducere.
„Prin reformele propuse, vom avea o perioadă de tranziție de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la vârsta de 65 de ani, conform standardelor naționale. Durata de lucru necesară pentru pensionare va crește de la 25 de la 35 de ani, similar cu restul populației. Până acum, pensia reprezenta 100% din ultima remunerație netă, dar am plafonat acest procent la 70%. Chiar și cu această reducere, pensiile magistraților rămân considerabile. Este dificil să se afirme că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul conform normelor internaționale sau Constituției”, a evidențiat Bolojan.
Legea pensiilor magistraților revine în audiență la CCR
Este pentru a doua oară când proiectul legii pensiilor speciale ajunge în fața Curții Constituționale. Guvernul a trecut prin aceeași procedură în iulie, însă atunci nu avea avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
Documentul a fost contestat la CCR de Înalta Curte, care a declarat că opt articole încalcă prevederile constituționale și că o dată în plus, pensia de serviciu a fost ignorată în economia principiului independenței justiției.
Pe 20 octombrie, CCR, la limită de vot, a hotărât că proiectul încalcă Constituția deoarece Guvernul nu a așteptat avizul CSM înainte de adoptare, chiar dacă acesta este consultativ.
Pentru noul proiect, care va fi prezentat în Parlament luni, avizul CSM a sosit săptămâna trecută și a fost negativ.
Reprezentanții magistraților, fie prin CSM, fie prin asociațiile profesionale, s-au opus încă din start acestei inițiative, pe care premierul Ilie Bolojan a susținut-o repetat ca fiind necesară pentru corectarea anumitor inechități sociale.
RECOMANDAREA AUTORULUI
- Ilie Bolojan speră ca proiectul de lege privind pensiile magistraților să fie declarat constituțional: “Soliditatea coaliției este testată la moțiunea de cenzură”
- Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat angajamentul în Parlament pe proiectul legii pensiilor magistraților
