Judecătorii de la Instanța supremă au decis vinerea trecută, cu vot unanim, să sesizeze Curtea Constituțională în privința noului proiect referitor la reforma pensiilor magistraților, informează Agerpres.
Magistrații au fost convocați de către președintele Instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima opinia în cadrul Secțiilor Unite cu privire la noul proiect de pensii speciale pentru judecători și procurori. Toți cei 102 judecători prezenți la sedință au votat favorabil pentru sesizarea CCR.
Instanța supremă a emis un comunicat în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituțională: discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu; încalcă independența justiției; elimină în fapt pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune legale care fac ca normele să fie incompatibile cu standardele de claritate și predictibilitate ale statului de drept.
„Anulează în mod practic pensiile de serviciu, diminuând sau eliminând caracterul lor pentru magistrații care nu au împlinit condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare, cuantumul va deveni chiar mai mic decât cel din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției, încălcând standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au emis hotărâri clare care arată incompatibilitatea soluției legislative cu asigurarea independenței justiției. În plus, legea contravine deciziilor anterioare ale CCR care sancționează soluții legislative similare, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al hotărârilor CCR”, afirmă Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii consideră că legea contestată creează un regim juridic defavorabil și discriminatoriu pentru magistrați în raport cu alte categorii de angajați cu pensii speciale, în ceea ce privește dreptul lor la pensie.
Mai mult, în expunerea de motive a proiectului nu există fundamentări concrete privind impactul financiar al noii reglementări.
„Din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% provin din sistemul apărării și al ordinii publice (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 reprezintă alte categorii, precum magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular, personal aeronautic civil navigant sau personalul Curții de Conturi. Pentru plata drepturilor acestor categorii, bugetul alocat a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total pentru pensiile militare în 2024 depășește 14 miliarde de lei, fiind alocat în principal de către Ministerul Afacerilor Interne (peste 7,36 miliarde de lei), Ministerul Apărării Naționale (peste 5,5 miliarde de lei) și Serviciul Român de Informații (peste 1,08 miliarde de lei). Expunerea de motive pare a fi mai mult o strategie de comunicare decât o fundamentare oficială a necesității modificării legii doar pentru magistrați”, evidențiază ICCJ.
Executivul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor pentru magistrați, care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani. Valoarea pensiei nu poate depăși 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au cerut ca pensia lor să fie apropiată de ultimul salariu, în timp ce premierul Ilie Bolojan a subliniat că pensia nu trebuie să depășească 70% din salariul net final.
Primul proiect al reformei pensiilor pentru magistrați a fost declarat neconstituțional de către CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Motivul deciziei a fost lipsa avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii în termenul legal, deși acesta este consultativ.
