Marți, la Râșnov, a avut loc un eveniment neașteptat. Un participant a solicitat judecătoarei CCR Laura-Iuliana Scântei să explice anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, un subiect despre care recent ministra de externe Oana Țoiu a declarat pentru o televiziune europeană că a avut un impact negativ asupra negocierilor pentru vizele americane.
În cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov, o dezbatere despre reformarea justiției a avut loc marți. Dezbatere a fost moderată de experta anticorupție Laura Ștefan. Un participant a adresat judecătoarei Scântei, fostă parlamentară PNL și una dintre cei nouă judecători care au decis anularea alegerilor, întrebări legate de responsabilitatea Curții Constituționale în această decizie.
- Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, a fost câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, urmat de candidata USR, Elena Lasconi. Al doilea tur, programat pentru 8 decembrie, nu a avut loc după ce CCR a anulat scrutinul cu două zile înainte. În diaspora, românii deja au votat pentru turul doi.
Motivul deciziei CCR
Judecătoarea a explicat, pentru început, motivul pentru care cazul a ajuns la Curtea Constituțională.
„Curtea Constituțională are o competență unică. Doar alegerile prezidențiale sunt supuse verificării legalității și confirmării rezultatului prin Constituție. Alte tipuri de alegeri sunt supuse controlului instanțelor de drept comun.”, a explicat judecătoarea.
Judecătoarea Scântei a prezentat, de asemenea, observații personale legate de acest caz.
„Cazurile de nereguli din ziua votării ar putea indica nelegalitatea unui scrutin electoral”, a susținut Scântei. Însă, pentru a justifica anularea, aceste nereguli trebuie să fie de o amploare semnificativă, astfel încât să modifice rezultatul final.
„Curtea a constatat că nu au existat nereguli în ziua votării care să justifice o contestație din partea unui candidat”, a precizat judecătoarea.
Deci, de ce s-a pronunțat Curtea?
Corectitudinea alegerilor nu este limitată la o zi
Judecătoarea CCR a explicat că documentele desecretizate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării au evidențiat diferite nereguli legate de scrutinul electoral, în special în timpul campaniei.
Judecătoarea a subliniat că corectitudinea scrutinului electoral nu se rezumă la ziua votării, ci la o perioadă mai îndelungată, motivând decizia CCR pe constatările CSAT.
Judecătoarea Scântei: CCR a considerat concludente concluziile CSAT
„Curtea Constituțională nu are atribuții în verificarea modului în care alte autorități își desfășoară activitatea, inclusiv a CSAT. Rolul CCR a fost de a evalua dacă anularea alegerilor prezidențiale era necesară pentru respectarea procedurii electorale”, a explicat Scântei.
Documentele CSAT au fost considerate de CCR drept „veridice și autentice”.
Analiza Curții a inclus o evaluare riguroasă asupra întregului proces electoral, pornind de la stabilirea datei de către Guvern până la ziua votării. Omisiunea unei acțiuni în conformitate cu legea ar fi validat o situație contrară legii.
Conform legislației române, alegerile trebuie să fie libere, periodice și corecte. Ele au fost considerate libere și periodice, dar corectitudinea a fost pusă sub semnul întrebării de către documentele CSAT.
„Înțelegerea noastră a fost că nu am sancționat alegătorii pentru modul în care au votat, ci pentru că un competitor nu a respectat normele obligatorii”, a declarat judecătoarea.
Judecătoarea a menționat și discrepanța între dinamica campaniei electorale moderne și legislația existentă.
Scântei: CCR nu este responsabilă de găsirea probelor
După declanșarea războiului din Ucraina, Legea pentru Securitate Națională a fost modificată, introducând noi riscuri naționale, printre care războiul hibrid și propagandă, domenii care nu sunt de competența CCR.
Astfel, identificarea probelor a revenit instituțiilor naționale de securitate. Rolul CCR a fost de a evalua consecințele asupra ordinii constituționale.
„Am constatat că procesul electoral a fost afectat în mod semnificativ. Alte autorități ar fi putut furniza informații suplimentare. Noi am arătat impactul asupra ordinii constituționale”, a concluzionat judecătoarea, în răspunsul adresat participantului.
Laura-Iuliana Scântei a ocupat funcții în guverne anterioare și a fost notar public și senatoare.
