În prima şedinţă a Curţii Supreme, cu o nouă componenţă de judecători, s-a luat o decizie importantă.
S-a dezbătut o sesizare a preşedintelui României referitoare la o lege recent adoptată de Parlament, care modifică o ordonanţă din 2002 privind interzicerea organizaţiilor cu convingeri fasciste. Legea extinde interdicţia şi la grupările legionare, pedepsind cu închisoare (de la 3 la 10 ani) fondarea unor astfel de organizaţii.
Preşedintele a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu legea ce modifică şi completează Ordonanţa de Urgenţă 31/2002, vizând interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi acţiunilor cu caracter extremist (fascist, legionar, rasist sau xenofob), precum şi a promovării unor ideologii periculoase şi a crimelor de război. A fost pusă în discuţie şi Legea 157/2018 privind combaterea antisemitismului.
Preşedintele considera că legea a fost adoptată în contradicţie cu normele Constituţiei.
CCR a respins sesizarea cu unanimitate.
Legea adoptată de Parlament vizează interzicerea grupărilor, simbolurilor şi acţiunilor extremist-fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, şi modifică legislaţia anti-antisemitism existentă.
Schimbarea esenţială, introdusă prin legea din iunie 2025, este includerea clară a grupărilor legionare printre organizaţiile ilegale.
Motivul sesizării CCR de către preşedinte
Preşedintele a argumentat, într-o declaraţie publică, sesizarea CCR cu privire la legea privind combaterea antisemitismului, xenofobiei şi extremismului, obiect de controverse printre parlamentari. Criticii consideră că legea ar putea fi supusă abuzurilor interpretative.
Preşedintele a criticat legea pentru folosirea unor termeni vagi (fascist, legionar, rasist, xenofob), considerând că nu sunt clar definite în context juridic. În special, noţiunea de „organizație cu caracter legionar” este prea imprecisă pentru aplicare corectă de către instanţe.
Într-un context al declaraţiilor critice privind legea, preşedintele a susţinut abordarea sa constituţională.
”Conform obligaţiei constituţionale, am trimis legea la CCR în termen de 20 de zile, pentru evaluare, deoarece, mi se pare că prezintă probleme de constituţionalitate. Am promulgat alte legi in acest interval, demonstrând o activitate legislativă normală”.
Preşedintele a menţionat că a urmat acelaşi principiu şi în alte cazuri, inclusiv la alte legi importante care au fost trimise înapoi la Parlament sau evaluate de Curtea Constituţională pentru clarificări sau modificări.
