Preşedintele Vladimir Putin insistă că Rusia trebuie să îşi extindă controlul asupra celor patru regiuni ucrainene pe care le-a anexat în 2022, dar pe care nu le ocupă integral (Donetsk, Lugansk, Zaporijia şi Herson), ca parte a oricărui acord de încetare a conflictului, susţin trei surse din Moscova citate de Bloomberg.
Cerinţele liderului de la Kremlin reprezintă o piedică în eforturile preşedintelui american de a obţine un armistiţiu şi o încetare definitivă a războiului, pe fondul frustrărilor crescânde la Washington legate de lipsa de progrese în negocieri.
Trimisul special al preşedintelui american, Steve Witkoff, a încercat să îl convingă pe Putin să accepte un armistiţiu care să oprească luptele de-a lungul liniilor de front actuale, în cadrul unor discuţii ample desfăşurate la Kremlin vineri, potrivit a două surse care au solicitat anonimatul din motive de confidenţialitate. Cu toate acestea, liderul rus şi-a menţinut poziţia maximalistă referitoare la teritoriile ucrainene, au declarat aceleaşi surse.
Negocierile au ajuns într-un impas temporar, fiind necesară o interacţiune directă între Putin şi preşedintele american pentru progrese ulterioare, potrivit unei surse citate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a oferi o declaraţie.
„Nu comentăm discuţiile în curs”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, James Hewitt. „Continuăm să depunem eforturi pentru a ajunge la o soluţie paşnică a conflictului atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia”, a adăugat el.
Putin a afirmat că cele patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei – Donetsk, Lugansk, Zaporijia şi Herson – vor face „pentru totdeauna” parte din Rusia, după organizarea unor referendumuri în zonele ocupate de trupele sale la scurt timp după invazia din 2022. Rusia le-a inclus în constituţia sa, deşi nu a reuşit să controleze întregul teritoriu pretins.
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a calificat referendumurile drept „o încălcare a Cartei ONU şi a dreptului internaţional”, iar alte state au refuzat să le recunoască.
Preşedintele american şi alţi oficiali de rang înalt din administraţia americană au semnalat că ar putea renunţa la negocieri dacă nu se ajunge la un acord în scurt timp. SUA nu au făcut publice detalii despre rezultatul ultimei întâlniri a lui Witkoff cu Putin.
Imediat după discuţii, preşedintele american şi-a exprimat optimismul că un acord de încetare a conflictului este „foarte aproape”. Ulterior, el a devenit mai prudent, declarând că Putin „poate nu doreşte să oprească războiul” şi că SUA ar putea fi nevoite să ia măsuri suplimentare împotriva Rusiei.
„Această săptămână va fi crucială pentru a decide dacă să continuăm implicându-ne în acest efort sau să ne concentrăm asupra altor priorităţi”, a declarat duminică secretarul de stat american Marco Rubio, într-o emisiune televizată.
„Nuantele” poziţiei lui Putin
SUA au transmis că sunt dispuse să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeii, în cadrul acordului de pace propus. Acordul ar menţine liniile de front actuale, oferind Rusiei control efectiv asupra unor părţi din cele patru regiuni ucrainene ocupate.
Nu există încă semne concrete că Putin a acceptat să renunţe la pretenţiile sale maximaliste asupra regiunilor ucrainene şi să accepte propunerile SUA de încetare a conflictului. Oficialii europeni avertizează că negocierile sunt complexe şi şi că situaţia se poate modifica.
Oficialii europeni anticipează clarificări în următoarele două săptămâni, referitor la perspectivele unui acord sau la o eventuală intensificare a presiunilor asupra Moscovei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat preşedintele american să adopte o poziţie mai fermă faţă de Putin.
Oficialii occidentali au avertizat în martie că Putin nu este dispus la compromisuri în ceea ce priveşte obiectivele sale. Administraţia americană consideră că stimulentele economice, inclusiv cooperarea energetică, sunt esenţiale pentru a influenţa deciziile lui Putin.
Putin a anunţat un armistiţiu de trei zile, începând cu 8 mai, pentru a marca victoria din cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele ucrainean a cerut, în schimb, un armistiţiu imediat şi necondiţionat, acuzând Rusia de „manipulare”.
SUA şi-au exprimat dezamăgirea faţă de anunţul lui Putin privind armistiţiul. Preşedintele american este „din ce în ce mai frustrat” de liderii Rusiei şi Ucrainei, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Casei Albe.
Moscova nu va accepta un armistiţiu pe termen lung în Ucraina până când „nuanţele” poziţiei lui Putin nu vor fi luate în considerare, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la propunerea ucraineană.
Administraţia americană urmăreşte, de asemenea, retragerea Rusiei din centrala nucleară de la Zaporijia, sub controlul SUA pentru a asigura livrarea energiei către ambele părţi.
Ministrul rus de externe a exclus această posibilitate.
Propunerile SUA includ, de asemenea, renunţarea la aspiraţiile de aderare la NATO ale Ucrainei, ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei şi acordarea garanţiilor de securitate pentru Ucraina.
