Inițial, termenul „brain rot” era utilizat în mod ironic pentru a descrie conținut online lipsit de sens sau absurd. În timp, însă, expresia a evoluat ca o formă de protest față de influența rețelelor sociale asupra gândirii, atenției și stării emoționale.
Tiziana Bucec, creator de conținut stabilit în Berlin, reprezintă una dintre vocile care discută deschis despre acest subiect. Ea menționează că a început să analizeze fenomenul după ce a observat cum timpul petrecut pe platformele sociale îi amplifica anxietatea și îi diminuă claritatea mentală, informează CNN.
Procesele cerebrale
Deși „brain rot” nu este o afecțiune medicală oficială, neurologii observă că modul compulsiv de consum al informațiilor online activează mecanisme similare cu cele din dependențe, cum ar fi jocurile de noroc sau consumul de substanțe.
Scroll-ul incessant stimulează repetat eliberarea de dopamină – neurotransmițătorul asociat cu recompensele și motivația. Acest proces face ca creierul să caute constant stimuli rapizi, reducând capacitatea de a se concentra pe activități lente, dar esențiale, precum lectura, munca profundă sau interacțiunile directe.
Calitatea scăzută a conținutului – principala cauză a „brain rot”
Specialiștii consideră „brain rot” o consecință a expunerii prelungite la materiale scurte, fragmentate și lipsite de valoare educațională sau emoțională. Clipurile virale, provocările repetitive sau glumele scoase din context sunt create pentru a atrage rapid atenția, însă nu stimulează gândirea pe termen lung.
Consumul continuu de astfel de conținut poate determina creierul să caute satisfacție instantanee, transformând activitățile care necesită răbdare și concentrare în experiențe percepute ca plictisitoare sau obositoare.
Chiar dacă impactul este mai accentuat în rândul minorilor, fenomenul afectează și adulții, iar modul în care aceștia utilizează tehnologia influențează direct comportamentul digital al copiilor.
Dacă părinții își verifică constant dispozitivele, inclusiv în momente importante – precum condusul sau timpul petrecut în familie – transmit implicit ideea că acest obicei este normal.
Pierderile în perioada de dezvoltare
Creierul copiilor are nevoie de experiențe diverse pentru o dezvoltare sănătoasă: jocuri fizice, interacțiuni sociale, recunoașterea expresiilor faciale și gestionarea emoțiilor. Timpul îndelung petrecut în fața ecranelor poate înlocui aceste activități, afectând capacitatea de adaptare și învățare pe termen lung.
Expunerea constantă la conținut rapid și superficial poate genera dificultăți în menținerea atenției și în procesarea informațiilor complexe.
Psihologii subliniază că nu orice consum de conținut ușor este nociv. Fiecare generație a avut forme proprii de divertisment fără un scop precis, iar acest mod de relaxare poate fi benefic dacă nu interferează cu responsabilitățile și dezvoltarea personală.
Problema apare atunci când materialele superficiale domină complet timpul liber, înlocuind activitățile care stimulează gândirea și relațiile autentice.
Strategii pentru reducerea efectelor „brain rot”
În locul restricțiilor totale, specialiștii recomandă stabilirea unor limite clare: intervale dedicate pentru utilizarea rețelelor sociale, eliminarea aplicațiilor de pe dispozitive sau accesarea platformelor doar prin browser.
Modificările ambientale sunt adesea eficiente mai mult decât simpla voință. Atunci când accesul este îngreunat, scade semnificativ tendința de a intra în cicluri de scroll nesfârșit.
La începutul anului, mulți experți sugerează reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale ca o rezoluție realistă și benefică. Ideea nu este să eliminăm complet tehnologia, ci să o utilizăm conștient pentru a sprijini activitățile și a evita distragerea atenției.
