Bradul artificial câștigă popularitate – confort sau preocupare ecologică?
Crăciunul rămâne, în principal, o sărbătoare a familiei. Majoritatea persoanelor își petrec acest timp în cerc restrâns (55%) sau alături de familie extinsă (49%). Doar 4% planifică să călătorească în străinătate, iar tot 4% menționează intenția de a rămâne singuri în timpul sărbătorilor.
În locuințele românilor, bradul artificial predomină preferințele: 63% aleg un brad reutilizabil, în timp ce bradul natural este prezent în 32% dintre case. Pe lângă cei 5% care nu folosesc brad, mulți revin la decorațiunile din anii precedenți și completează atmosfera festivă cu luminițe și mici accesorii tematice (aranjamente, figurine etc.).
Care sunt obiceiurile de Crăciun în 2025? (citatele de mai jos aparțin participanților)
Tradițiile se adaptează vremurilor moderne, păstrând totodată spiritul comunitar. De la Secret Santa și calendarele de Advent („cadranul de ciocolată”) la cadouri experiență în loc de obiecte (bilete la spectacole, workshop-uri etc.), de la deschiderea cadourilor în seara de Crăciun la „pijamale de Crăciun” și vestimentații roșii, românii își personalizează tot mai mult sărbătorile.
Timpul petrecut în familie se utilizează pe platforme de streaming și se împărtășește pe rețelele sociale. Decorurile se extind și în exterior, cu beculețe și coronițe la intrare, însă „fără bomboane în brad”, cum obișnuiau mulți în copilărie.
Se adaugă poze cu ținute identice, consumul de „clementine zaharisite”, chiar și „îmbrăcarea pisicilor în costume de Crăciun și realizarea de ședințe foto”, precum și gesturi de solidaritate: în fiecare an, unii adună dulciuri, alimente și haine pentru o familie defavorizată în Ajun. Participarea la târgurile de Crăciun devine tot mai frecventă, în timp ce „nu mai colindăm” sau „gătim mai puțin acasă” – tradiții tot mai reduse în rândul urbanilor.
Ce cadouri alegem când nu avem idee ce să oferim?
Atunci când nu știu ce cadou să achiziționeze, românii indică preferințe clare pentru produse cosmetice și de îngrijire personală (50%), haine și accesorii precum mănuși sau șosete (41%), decorațiuni pentru casă (41%), bani cash (25%), cărți (20%), vouchere cadou (17%), cănite (14%) și băuturi alcoolice (9%). Întrebarea „Ce lipsește de Crăciun?” a evidențiat nevoi concrete și emoționale: bani (22%), bucurie (7%), bunătate (4%) și zăpadă (3%).
Ce facem cu cadourile nedorite?
Întrebați, după o perioadă de 3 ani, despre intențiile legate de cadourile primite care nu le plac, 36% dintre respondenții din mediul urban afirmă că vor păstra totuși aceste obiecte, o creștere semnificativă față de cei 25% înregistrați în 2022.
Anul acesta, păstrarea cadoului coincide cu posibilitatea de a-l oferi mai departe, care a devenit opțiunea principală cu 35%. Alte alternative înregistrează scăderi comparativ cu anul anterior: intenția de a schimba produsul a coborât la 4% (față de 11%), donarea a scăzut la 14% (de la 18%), iar vânzarea cadourilor inadecvate este preferată de doar 3% dintre respondenți (vs. 7%).
Returnarea cadoului către cel care l-a oferit rămâne o practică relativ rară, menținându-se la un nivel marginal de 1% în ambii ani analizați.
Concluzie – diferenți, dar uniți
Crăciunul în România actuală nu mai reprezintă doar un set de tradiții rigide, ci un teren de exprimare emoțională, identitară și relațională. Se manifestă ca un ritual de trecere între:
Generații (cu valori diverse),
Identități de gen (cu roluri tradiționale versus aspirații moderne),
Tipuri de atașament (familie biologică versus familie aleasă/ extinsă, inclusiv animale),
Modele de consum (consumerism sau sustenabilitate),
Dorințe personale versus norme colective,
Tradiții autentice versus practici împrumutate din alte culturi (gătit, ședințe foto de Crăciun, ateliere DIY etc.).
Sărbătorile de iarnă nu mai sunt doar o repetare a trecutului, ci un amestec între tradiție și actualitate. Crăciunul păstrează farmecul, dar se adaptează vremurilor moderne.
Generația X și Milenialii păstrează obiceiurile tradiționale și legăturile de familie. Generația Z aduce reguli noi și propune un Crăciun personalizat.
Rămâne întrebarea crucială a epocii noastre: cum poate fi oferit un cadou cu adevărat semnificativ într-o lume în continuă schimbare?
